Privind umbrele în față (1) – Ce este UMBRA

Umbrele sunt trasături de care nu mai vrem să știm; trasături înăbușite care înăbușă, la rândul lor, fluxul vieții, creativitatea și bucuria. Ele aduc cu sine rușinea, frica, mânia, vinovăția și valuri de tulburare personală și relațională.
Pe măsură ce intrăm în viață, anturajul ne transmite faptul că anumite manifestări nu sunt acceptabile. Astfel, primim mesaje de interdicție și chiar amenințare în legătură cu anumite manifestări. Într-un asemenea context, pentru a evita respingerea și pedeapsa, începem să ascundem acele părți ale noastre. Le punem într-un sac, metaforic vorbind, astfel încât nimeni să nu le mai observe, de cele mai multe ori, nici măcar noi înșine. În felul acesta, umbrele noastre devin adevărate secrete.

Procesul formării Umbrei începe cu acele părți considerate negative, cum ar fi egoismul, lăcomia, lenea și în general cu tot ceea ce părinții și cultura noastră consideră că nu trebuie să fim. Dacă la prima vedere acest proces pare să fie un lucru bun – și în anumite limite, chiar este – la un nivel mai profund, existența Umbrei  ne sabotează creativitatea, punerea în valoare a resurselor și dezvoltarea personală.

Mai mult decât atât, datorită acelorași contexte de viață, ajung în zona Umbrei și o serie de părți bune ale personalității noastre. Cum se întâmplă acest lucru? Pe fondul unor circumstanțe exterioare nefavorabile, calități cum ar fi spontaneitatea, creativitatea, curajul, spiritul ludic, intimitatea, bucuria de a trăi ajung să fie și ele renegate și în felul acesta reprimate și ascunse. Zi după zi, pe măsură ce trece timpul, Umbra noastră devine tot mai grea, iar aceste părți ascunse ne afectează din ce în ce mai mult dezvoltarea, iar noi suntem împiedicați să fim ceea ce putem să fim.

A avea Umbră este până la un anumit punct inevitabil, având în vedere necesitatea de a ne integra în societate și de a ține astfel cont de regulile, valorile și cutumele ei. Ne creăm în acest context o “persona”, o mască pentru a putea face față normelor de conduită. “Persona” poate avea o funcție pozitivă în măsura în care ne ajută să asimilăm diversele exigențe ale vieții. Dincolo de anumite limite, însă, aceste exigențe devin constrângătoare, iar masca pe care o purtăm ajunge să fie din ce în ce mai mult o expresie a inautenticității și a rigidității.

Cu cât această mască este mai pregnantă, cu atât clivajul Umbrei este mai puternic, iar noi trăim astfel conflicte interioare, frustrări și stări contradictorii. În felul acesta, Umbra ne poate îngreuna înaintarea în viață până la a ne copleși și a ne face nefuncționali. De aceea a începe un proces de conștientizare și asumare a Umbrei ne va permite să recuperăm o serie de trăsături benefice. În felul acesta vom deveni mai autentici, mai creativi, crescând gradul acceptarii de sine și al congruenței interioare.

Umbra este un teritoriu al secretului, ea conține lucruri de care ne este rușine. Însă, până la urmă, toți avem o Umbră, singurele persoane fără Umbră fiind bebelușii. Da, a crea Umbra este inevitabil, dar și a scoate la lumină unele dintre acestea este salutar pentru dezvoltarea noastră. În defectele pe care le-am reprimat putem găsi calități extraordinare.

Putem începe un prim exercițiu de identificare a Umbrelor observând judecățile pe care le facem la adresa celorlalți, fiind atenți la ce ne tulbură în interacțiunea cu aceștia. Judecățile la adresa celorlalți pot ascunde diverse condiții ale personalității noastre pe care nu ni le asumăm.
Dacă mă tulbură aroganța, incompenența sau egoismul altor persoane – sau ce mi se pare mie că ar fi toate acestea – este important să observ dacă nu cumva le manifest și eu sau aș fi în stare să le manifest în anumite împrejurări.

În măsura în care încep un proces de acceptare al acestor trăsături, impactul lor se reduce atât în ceea ce privește conduita mea cât și în ce privește reacțiile pe care le am față de aceste trăsături, atunci când alte persoane le manifestă.

Această latură a ființei noastre care este Umbra ne deranjează, ne sperie, ne tulbură! De aceea suntem tentați să-i negăm existența. De fapt, de cele mai multe ori nici nu suntem conștienți că ea ar putea exista. Astfel, de foarte multe ori, Umbra generează un fenomen de proiecție sau altfel spus, ne vedem propria Umbra pe chipul celorlalți.

Condiția noastră lăuntrică neasumată ajunge undeva în afara noastră și este atribuită unei alte persoane. În felul acesta, ceea ce nu pot accepta la mine plasez în mod inconștient undeva în afara mea. Astfel putem să ne confruntăm cu anumite tipuri de interacțiuni sau situații în care oamenii ne reflectă în mod repetat anumite comportamente.

Toate acestea pot fi semnale pentru a conștientiza existența unei părți pe care nu ne-o asumăm. Este esențial să fim sinceri cu noi pentru a pune astfel în lumina conștiinței diversele conținuturi ale Umbrei. Ascunse și negate, aceste condiții formate în trecut ajung să ne umbrească existența actuală.

Umbra poate fi un sabotor major în viața noastră. Putem trăi uneori situația paradoxală de a fi stăpâniți de Umbra când aceasta reușește să se strecoare la suprafață și să ne ia în stăpânire. Vorbim în acest caz de cea mai puțin dorită dintre situații, aceea de a trăi o identificare cu Umbra, sau altfel spus, putem face exact acele lucruri pe care le dezaprobăm și le judecăm în mod sever la ceilalți.

A integra Umbra înseamnă să ne asumăm responsabilitățile pentru trăsături care au fost mult timp negate. Când voi începe să accept la mine aceste trăsături pe care le văd acum la ceilalți, nu voi mai fi tulburat când aceștia vor arăta acele trăsături. De fapt, acesta este aspectul care face deosebirea dintre proiecție și simplă observație sau constatare.
O simplă observație nu este o proiecție, dar când începem să judecăm și să ne tulburăm, vorbim întotdeauna de proiecție. 

Judecățile pe care le facem în legătură cu anumite trăsături pe care le negăm la noi este ceva deosebit de faptul de a observa sau de a reflecta asupra acelei trăsături. Când devenim conștienți de faptul că suntem depozitarii unei Umbre și ne asumăm realitatea ei, putem începe un proces de integrare. Scoaterea la lumină a vechilor noastre secrete, a evenimentelor și trăsăturilor noastre neasumate, examinarea, prelucrarea, mărturisirea și asumarea lor, ne vor oferi un sentiment de eliberare și de împăcare cu noi înșine și cu ceilalți.

Mai mult decât atât, integrarea Umbrei ne va aduce și un aport de energie, o energie pe care o putem investi în dezvoltarea noastră și în acțiuni constructive, știind faptul că orice Umbră asumată conține abilități și calități pe care le vom putea manifesta în personalitatea noastră înnoită.
Spre exemplu, mânia reprimată, odată ce este asumată, ne va oferi capacitatea de a ne proteja pe noi înșine și abilitatea de a stabili limite. De asemenea, când ne vom asuma lenea, vom căștiga și abilitatea de a ne relaxa, de a ne odihni și de a ne bucura de anumite momente de destindere. Exemple pot fi multiple.

Pe măsură ce procesul integrării Umbrei devine mai profund, vom trăi o adevărată înnoire a vieții, iar noi vom fi din ce în ce mai plini de resurse.  

Seminarul “Comunicare şi dezvoltare personală”, București, din 14 ianuarie
Seminarul “Procesul Înnoirii Minții”, București, 19 și 26 ianuarie
Ateliere de dezvoltare personală
Coaching individual
Cărţile pot fi comandate la tel. 0722.716.075 (apel sau mesaj)

Ganduri pentru innoirea vietii - poza

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *