- Un om al lui Dumnezeu știe că vorbele pe care le rostește sau cuvintele pe care le scrie trebuie să fie hrană pentru aproapele. Astfel, de multe ori preferă să tacă. Se retrage uneori dintre oameni pentru a se putea ruga mai mult pentru ei.
- Omul lui Dumnezeu știe că nu are merite, dar că are un drept fundamental la viață și că este chemat la împlinirea acestei vieți. Înțelege că nu are motive să se laude, dar are motive să se bucure.
- Omul lui Dumnezeu a cunoscut uneori înfrângerea și a înțeles că fără acea înfrângere ar fi fost pierdut. De aceea el mulțumește Cerului din adâncul inimii pentru această înfrângere, deoarece astfel a descoperit adevărata Viață.
Ateliere de dezvoltare personală