- Un om al lui Dumnezeu a găsit Calea. El cade și se ridică, apoi iar cade și se ridică din nou, dar undeva în adâncul lui domnește pacea și „fericirea de a fi găsit calea”. Știe că drumul pe care merge are suișuri și coborâșuri. În orice punct s-ar afla are cu sine smerenia și pocăința.
- Un om al lui Dumnezeu are fermitate și consecvență. Asta nu înseamnă că el nu se abate niciodată de la calea cea dreaptă, ci doar că să întoarce întotdeauna la ea, regretând din adâncul inimii orice derapaj.
- Un om al lui Dumnezeu are o încredere fundamentală în bine. El știe că dificultățile și încercările de azi vor fi întotdeauna convertite de iubirea Creatorului și atunci va putea să vadă sensul salutar al acestor dificultăți.
Ateliere de dezvoltare personală