- Omul lui Dumnezeu recunoaște și salută darurile pe care le au ceilalți oameni. Această atitudine îi aduce de fiecare dată un sentiment minunat de bucurie și libertate. Devine atunci o expresie a iubirii și gratitudinii pentru tot ceea ce primește.
- Un om al lui Dumnezeu se simte de multe ori slab și chiar neputincios în fața încercărilor vieții. Dar atunci își aduce aminte de cuvintele Mântuitorului „În lumea asta necazuri veți avea, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” Astfel începe să simtă Puterea lucrând în el. Pe obraji îi curg lacrimi de gratitudine.
- Omul lui Dumnezeu a avut momente în viață în care și-a pierdut demnitatea, trădând, fiind lacom și egoist și lăsându-se pradă depravării și răutății. După ce într-un final a renunțat la această condiție, a înțeles că este preferabil să moară decât să-și mai piardă încă odată demnitatea de fiu al Tatălui. Astfel, acum el este dispus să rabde până la sfârșit.
Ateliere de dezvoltare personală