- Omul lui Dumnezeu a văzut că viclenia poate să-i aducă avantaje, dar niciodată iubire. A înțeles că viclenia este strategia celor care nu se simt iubiți, iar unde dragoste nu e, nimic nu e.
- Omul lui Dumnezeu a înțeles în final, după ani de căutări și soluții aproximative că rugăciunea este cea care dă adevărata măsura a vieții. Acum el a început să trăiască mulțumirea care se naște din rugăciune.
- Un om al lui Dumnezeu și-a asumat că în ultimă instanță toate problemele vieții se reduc la el. De aceea își limitează așteptările față de ceilalți știind că astfel va primi darul minunat al intimității și comuniunii.
Ateliere de dezvoltare personală