- Omul lui Dumnezeu s-a întors de atâtea ori în același punct critic încât este la un pas să renunțe. Astfel conștientizează că un nou efort, un nou elan, de data asta cu mai multă nădejde și smerenie este infinit mai potrivit decât disperarea și abandonul. Atunci se ridică și merge mai departe.
- Omul lui Dumnezeu a învățat să deosebească plăcerile nevinovate sau chiar copilărești de plăcerile care distrug sufletul. A învățat să le deosebească văzând rănile de pe trupul și din inima sa. De aceea se luptă să moară păcatului pentru a nu muri pentru Împărăție.
- Omul lui Dumnezeu nu se mai lasă descurajat de faptul că este slab atâta timp cât este pe cale. El este statornic și încrezător chiar dacă trebuie să pună început bun în fiecare zi datorită multelor sale căderi.
- Omul lui Dumnezeu știe că nimic nu este întâmplător. De aceea se nevoiește să primească lucrurile așa cum sunt. Îi este greu să nu cârtească, dar atunci când reușește, în viața lui coboară pacea, înțelegerea și bucuria.
- Omul lui Dumnezeu știe că s-a născut liber, dar că undeva pe drum, vrând să fie pe placul celorlalți și-a pierdut această libertate. Într-o lume plină de condiționări și-a pus pe chip o mască, dar acum e dispus s-o dea jos, chiar dacă asta înseamnă să moară într-un fel, pentru a putea fi el însuși.
- Oamenii spun: „Vreau să înțeleg, altfel cum să fac acel lucru?” Și omul lui Dumnezeu vrea să înțeleagă și să știe. Dar și-a dat seama că de multe ori este necesar să asculte mai întâi fără să înțeleagă neapărat pentru ca apoi să descopere Adevărul. A înțeles că libertatea și cunoașterea pot fi dobândite prin acest paradox.
- Un om al lui Dumnezeu își folosește bine timpul. El își urmărește cu grijă obiectivele, dar împarte cu generozitate roadele pe care le obține. A înțeles că „dăruind vei dobândi”.
- Omul lui Dumnezeu a învățat într-un final că este inutil să aduci acuzații celorlalți. Vindecarea înseamnă într-un mod fundamental să-ți asumi răspunderea chiar dacă lucrul acesta este dureros. Într-un anumit sens, tocmai pentru că este dureros conduce la vindecare.
- Omul lui Dumnezeu a înțeles să își umple viața de fapte bune în pofida tentației răului. El știe că astfel se eliberează de tulburări, de conflicte interioare și de nevroză. În acest fel viața lui va fi pătrunsă de Lumină.
- Un om al lui Dumnezeu a văzut că atunci când se conectează la Izvorul Vieții nevoile lui se împlinesc minunat „căci nu doar cu pâine se hrănește omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu.”
Seminarul “Procesul Înnoirii Minții”, București, 7 şi 14 decembrie
Seminarul “Procesul Înnoirii Vieţii”, București, din 16 septembrie
Ateliere de dezvoltare personală