Vindecarea vine de la Sursa vieţii

Adevărul esențial este că suntem suflete eterne odată ce Creatorul ne-a ridicat din neființă, dăruindu-ne suflare de viaţă. Miza pe care o avem în această lume este să ne câștigăm Raiul, iar tot ceea ce trăim aici este într-un fel o poveste care se va termina într-o zi. Rege sau cerşetor, savant sau babă analfabetă, rolul se închie, iar sufletul dezbrăcat de trup îşi începe călătoria în eternitate.

Prin urmare, orice miză avem în această lume, indiferent cât de importantă ne-ar părea, este relativă şi are un sfârșit. Dar atâta timp cât suntem în poveste, există intrigă şi conflict, iar adevărata libertate nu poate fi trăită decât atunci când mintea noastră începe să se desprindă de mizele relative ale acestei lumi.

Cei care neagă existenţa lui Dumnezeu, afirmând că viaţa a apărut ca rod al întâmplării – ca să vezi întâmplare! – neagă însăşi esenţa şi semnificaţia vieţii, reducând totul la o dimensiune orizontală şi efemeră. De fapt, Dumnezeu este întotdeauna prezent întruchipând Adevărul, Viața şi Iubirea. Este întotdeauna lângă noi, disponibil şi încă odată gata de jertfă pentru salvarea noastră. Dar dacă nu suntem disponibili să-i deschidem, agonia va continua, rămânând nişte animale cugetătoare şi arogante care vin de nicăieri şi se îndreaptă spre nicăieri.

Singura noastră şansă este să ne deschidem ușa inimii pentru Cel care este însăși Iubirea şi astfel să vină să locuiască la noi. Atunci nu vom mai căuta fericirea undeva în afară, ci aceasta va deveni o revărsare către lume pornind din inima noastră.

Adevărata vindecare vine din comuniunea sufletului cu Dumnezeu ca experienţă deplină a iubirii. Ea este leac pentru toate, pentru că pe toate le înţelege şi le acoperă. Acesta este un moment fondator în care mintea noastră poate privi către Cer.