- Nevroza este într-un anumit sens o suprainvestire a egoului. În smerenie conflictele își pierd relevanța şi se topesc. Astfel vindecarea şi plenitudinea devin efecte fireşti ale renunţării la egocentrism.
- Inima este singurul lucru pe care îl cere Dumnezeu de la noi: “Fiule, dă-mi inima ta”. O inimă deschisă pentru Adevăr nu poate fi decât o inimă plină de recunoştinţă, iar recunoştinţa schimbă perspectiva. O inimă plină de recunoştinţă este capabilă să vadă binele oricât de mic ar fi acesta şi este mereu dispusă să dăruiască pentru că logica ei este logica darului.
- Ziua de azi, cu toate ale ei este locul fericirii la care putem avea acces. Ajungă-i zilei fericirea ei.
- Este important să învăț să deosebesc glasul egoului care dorește să mențină starea de fapt, de glasul profund al sinelui care mă îndeamnă la creștere.
- Nu poţi să fii responsabil fără să fii sincer şi deasemenea nu poţi să fii cu adevărat sincer fără să fii responsabil.
- Niciodată într-o cameră nu se va face curățenie de la sine, doar pentru că a trecut mai mult timp.
- Convingerile ne dau perspectiva asupra vieţii. Decidem, ne construim obiective şi ne comportăm pe măsura convingerilor noastre.
- Cel ce a găsit nu mai caută. Pur şi simplu îşi deschide inima pentru a primi Adevărul.
- Nu trebuie să te duci cu mintea foarte departe ca să faci un lucru bun. E de dorit să faci ce este posibil în dreptul tău.
- Singurul lucru cu adevărat relevant al împlinirii vietii este starea inimii.
- Conştiinţa propriei identități este temelia unei vieți congruente, trăite cu sens.
- De cele mai multe ori alegem să fugim de durere cu speranța că astfel vom scăpa de ea, dar singura modalitate de a o depăși este să o acceptăm. Să-i ascultăm mesajul, să ţinem cont de ce are de spus şi astfel ea va pleca.
Seminarul “Procesul Înnoirii Minții”
Seminarul “Comunicare şi dezvoltare personală”, București
Ateliere de dezvoltare personală