Gânduri de vară… (52)

• Fericirea nu rezidă în condiția noastră externă ci în congruenţa noastră lăuntrică.

• Cultura este lucru mare, dar nu oferă garanția unui caracter bun. Mulți corifei ai culturii au fost personaje lamentabile.

• De la un om fără caracter nu te poți aștepta la nimic bun, indiferent de darurile cu care este înzestrat.

• Nu este ușor să crezi în iubire când lumea în care trăim ne oferă un șir nesfârșit de absurdități. Și totuși… este singura noastră șansă.

• Să aduci speranță în viața oamenilor este expresia unei personalități ajunse la măsura darului.

• Când suntem atenți la starea de bine a celorlalți viața devine generoasă, iar noi începem să gustăm fericirea.

• Atâta timp cât ai ceva folositor de făcut bătrânețea te deranjează mai puțin cu prezența ei sâcâitoare.

• Adevărata noblețe o putem dobândi atunci când aducem alinare semenilor fără să așteptăm nimic în schimb.

• Slăbiciunile și neputințele sunt semne că avem nevoie de ajutor. Toate acestea sunt bine venite pentru că ne protejează de posibilele excese ale unui eu grandios.

• Una dintre cele mai mari drame ale omului actual este discrepanța pe care o trăiește acesta între evoluția sa tehnologică și scăderile sale valorice.

• Opoziția dintre nevoia de intimitate și dificultatea de a ierta și tolera imperfecțiunile celuilalt face din prietenie un teren al ambivalențelor. Doar o profundă împăcare cu sine poate să facă din prietenie un loc al comuniunii sufletești.