100 de gânduri despre obiceiuri (integral)

MOTTO: Suntem ceea ce facem în mod repetat.
Aristotel

  • Obiceiul poate fi un bun servitor dar şi un rău stăpân.

 

  • Faptele noastre au întotdeauna un preţ sau o răsplată pur şi simplu în viaţa pe care o trăim.

 

  • Stilul de viaţă înseamnă în mare măsură obiceiuri. Dacă vrem alt stil de viață va trebui să ne schimbăm obiceiurile.

 

  • Afinitățile personale se întemeiază în bună măsură pe obiceiuri. “Cine se aseamănă se adună”.

 

  • Spune-mi ce obiceiuri ai şi astfel voi şti dacă suntem compatibili.

 

  • Obiceiurile ne modelează caracterul, iar un caracter elevat se întemeiază pe obiceiuri care susțin binele şi viaţa.

 

  • Să transformăm faptele bune în obiceiuri şi astfel vom avea garanția unei vieți împlinite.

 

  • Viaţă sănătoasă înseamnă în cea mai mare măsură obiceiuri sănătoase. Stilul de viaţă stabileşte dacă vom folosi medicamente sau nu.

 

  • Însănătoșirea “pe cale naturală” înseamnă în cea mai mare măsură obiceiuri bune în trei arii ale vieţii: odihnă, alimentație şi exercițiu fizic.

 

  • Efortul consecvent şi în cunoștință de cauză poate genera schimbări spectaculoase pentru tot restul vieţii.

 

  • Obiceiurile funcționează fără control şi chiar fără implicarea conștiinței, lucru bun sau rău în funcție de natura acestora.

 

  • Marile realizari se întemeiază pe obiceiuri bune, exersate consecvent.

 

  • Un comportament are în spate o convingere mai mult sau mai puţin conștientă care reprezintă de fapt un element al identității noastre. Viaţa pe care o trăim este o expresie a elementelor noastre identitare.

 

  • Orice obicei bun se formează cu efort, dar odată format acesta tinde să funcționeze automat şi astfel în mod paradoxal ne scutește de efort.

 

  • Formarea unui obicei bun are nevoie de susținere și energie din partea noastră, dar apoi acesta ne susține pe noi şi ne face viaţa mai uşoară.

 

  • Obiceiurile bune dau măsura unei societăți, chiar mai mult decât legile acesteia.

 

  • Un ansamblu de bune practici, profund înrădăcinate şi generalizate sunt garanția unei comunități funcționale şi evolutive.

 

  • Bunele obiceiuri se formează încă din copilărie. Micuţii şi le însuşesc foarte bine prin imitaţie, urmând comportamentul adulţilor. Vorbele sunt mai puţin eficiente.

 

  • Obiceiurile ne modelează percepţiile. Pentru o persoană care exersează recunoştinţa viaţa devine generoasă.

 

  • Convingerile pe care le avem ne determină reacţiile şi comportamentele iar acestea se transformă prin repetiție în obiceiuri.
  • Marii performeri rămân permanent într-o atitudine de ucenic, exersând constant deprinderile de bază ale artei lor.

 

  • A deveni mai bun într-o practică oarecare înseamnă să faci un pic mai mult la momentul potrivit.

 

  • Uneori noile deprinderi produc transformările necesare unei vieți împlinite şi pline de satisfacții.

 

  • Exerciţiul este elementul central în formarea oricăror abilități, iar efortul susținut conduce la îmbunătățirea acestora până la atingerea excelenței.

 

  • Senzaţiile de frustrare şi disconfort sunt prețul inevitabil pentru a obține în timp performanțe superioare.

 

  • Corectarea erorilor este un aspect important în procesul formării obiceiurilor. Doar în felul acesta se creează conexiunile şi tiparele optime la nivel neuronal.

 

  • Logica dezvoltării personale este să ne depășim în mod constant limitele capacităților actuale.

 

  • “Festina lente” sau “grăbeşte-te încet” este o expresie excelentă pentru modul în care creierul îşi însuşeşte orice abilitate.

 

  • Atunci când ne propunem obiective importante sau formarea unor deprinderi complexe este important să începem de la aspecte elementare pe care ulterior să le combinăm în unităţi din ce în ce mai cuprinzătoare. În felul acesta oamenii au construit catedrale.

 

  • Efortul este un pilon esențial al oricărei performanţe.

 

  • Abilitatea de a exersa este fundamentală în procesul de formare al oricărui obicei.

 

  • Diferențele de performanță dintre cei care posedă o anumită aptitudine sunt date de timpul petrecut pentru a exersa.

 

  • Marii campioni ai multor domenii sunt cei care exersează de cinci ori mai mult faţă de cei din “pluton”.

 

  • Obiceiul de a te ocupă de greșelile tale reprezintă garanția că vei învăţa mai mult şi mai bine. Corectarea permanentă este o condiție necesară a progresului.

 

  • În formarea obiceiurilor este important să ne concentrăm asupra a ceea ce vrem să obținem, nu asupra a ceea ce vrem să evităm. Atenţia constantă la ceea ce trebuie realizat ne modelează în mod corect traseele neuronale ale noului obicei.

 

  • Excelența înseamnă mai mult exerciţiu. Performerii de top exersează cel mai mult.

 

  • Pentru a-ţi forma deprinderi corecte asigură-te că nu repeţi acceleaşi greşeli.

 

  • Profilul unei personalități ne oferă măsura asupra lucrurilor pe care omul le face în mod obişnuit.

 

  • Să nu ne mirăm că unele obiceiuri sunt tiranice atâta vreme cât le-am cedat de bună voie libertatea personală.

 

  • Obiceiurile odată formate ne urmăresc ca propria noastră umbră.

 

  • “Tărâmul făgăduinţei” este locul în care ajung cei care exersează în mod consecvent comportamente congruente cu nevoile şi valorile lor profunde.

 

  • Educația, succesul, competența sau excelența implică în cea mai mare măsură obiceiuri practicate în mod consecvent.

 

  • Nu timpul schimbă lucrurile şi situațiile în care ne aflăm, ci noile obiceiuri pe care înţelegem să ni le formăm.

 

  • Un prim pas poate fi începutul unui bun obicei, dar formarea lui deplină necesită efort, consecvenţă şi încredere fundamentală în bine.

 

  • Ansamblul obiceiurilor pe care le avem dau măsura la care ne trăim viața.

 

  • Să ne formăm obiceiuri bune acolo unde ne aflăm şi astfel vom putea ajunge acolo unde ne dorim.

 

  • Comportamentele obișnuite, adică obiceiurile noastre curente, arată în modul cel mai clar felul în care am ales să ne trăim viața. De fapt de ce ne plângem?

 

  • Să facem astăzi un pic din ceea ce încă nu putem pe deplin şi într-un timp mai lung sau mai scurt vom putea pe deplin.

 

  • Paradoxal, uneori este necesar un anumit confort pentru a depune efortul necesar formării obiceiurilor sănătoase. Să ne pregătim cadrul de care avem nevoie!

 

  • Să fim încrezători atunci când ne propunem formarea unui obicei bun pentru că avem capacitatea înnăscută de a transforma ezitările începutului în comportamente fluente prin stimulare constantă şi exercițiu consecvent.

 

  • Persoanele remarcabile pe care le admirăm pot fi o sursă inestimabilă de inspirație în procesul formării obiceiurilor.

 

  • Reprezentările vii ale condiției pe care vrem să o dobândim ne pot motiva zilnic în procesul de formare al deprinderilor bune.

 

  • O foarte bună metodă de a contribui la formarea deprinderilor bune este aceea de a ne creea reprezentări mentale riguroase ale felului în care se vor manifesta acestea.

 

  • Să ne formăm tipare mentale care promovează sănătatea, starea de bine şi dezvoltarea personală. Un mod de a realiza acest lucru se bazează pe câteva întrebări relevante:
    – Susţine acest comportament binele şi viaţa?
    – Este acesta congruent cu nevoile mele profunde?
    – Are utilitate pentru viaţa mea acum şi în viitor?
    Activarea automată a unor asemenea întrebări ne permite să luăm decizii pertinente în diverse circumstanţe de viaţă.

 

  • Să luăm notițe într-un caiet face lucrurile mai clare şi ne permite o monitorizare atentă atunci când ne propunem să dobândim deprinderi noi.

 

  • Să fim atenţi la greşeli pentru a corecta tiparele în care vrem să ne exersăm noile deprinderi.

 

  • “Începe, exersează, atinge o limită/finalizează şi ia-o de la capăt”, iată un tipar universal al formării oricărei deprinderi.

 

  • Când avem în vedere deprinderi care implică precizia este important să exersăm lent şi pe secvenţe mici pentru a forma calea neuronală corectă, aceasta fiind fundamentul biologic al tiparelor de comportament.

 

  • Formarea traseelor neuronale corecte facilitează ulterior dezvoltarea obiceiurilor şi ne scutește de dificultăţi în viitor.

 

  • Marii performeri rămân permanent într-o atitudine de ucenic exersând constant deprinderile de bază ale artei lor.

 

  • Viciul este un obicei tiranic de care persoana este legată la nivel identitar. De aceea eliberarea de această condiție necesită o restaurare profundă.

 

  • Munca susținută consolidează talentul și obiceiurile bune.

 

  • Ieșirea din rutină schimbă perspectiva și ne oferă șansa unei înnoiri.

 

  • Majoritatea calităților pe care le admirăm la unii dintre semenii noștri sunt rezultatul unui exercițiu consecvent transformat în obicei.

 

  • Cunoașterea obiceiurilor semenilor ne oferă informații prețioase despre caracterul acestora.

 

  • Majoritatea acțiunilor noastre, atât cele bune cât și cele rele sunt expresia unor obiceiuri profund înrădăcinate.

 

  • Deși viața noastră este formată în mare măsură din obiceiuri, uneori ne vine foarte greu să ne formăm unul nou în mod voit și conștient.

 

  • Identitatea unei persoane este formată din constantele pe care aceasta le exprimă atât la nivelul gândirii cât și la nivel comportamental.

 

  • Ființa umană se poate schimba doar în măsura în care produce schimbări la nivel identitar.

 

  • Schimbarea obiceiurilor poate să fie o șansă extraordinară pentru o viață mai bună sau poate genera un dezastru inimaginabil.

 

  • Atunci când omul se deprinde cu răul conștiința nu mai are loc să se exprime.

 

  • Când oamenii aleg răul în locul binelui Dumnezeu este scos din ecuație.

 

  • Responsabilitatea înseamnă de foarte multe ori să avem obiceiuri bune.

 

  • Renunțarea la obiceiurile rele înseamnă “naștere din nou”.

 

  • Să exersăm gândul cel bun în toate situațiile de viață este o măsură la care toți suntem chemați. “Mai departe fraților, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute și orice laudă, la acestea să vă fie gândul”. (Filipeni 4:8)

 

  • Milostenia este un obicei care înnobilează sufletul omului și îi câștigă mântuirea.

 

  • Obiceiul de a întoarce spatele propriilor probleme este garanția suferinței și a nevrozei.

 

  • Obiceiul de a ne asuma propriile greșeli este un element esențial pentru o viață trăită cu integritate.

 

  • Un motiv important pentru care ne păstrăm obiceiurile proaste este credința că nu ne putem schimba. În realitate viața fiecăruia dintre noi arată că putem.

 

  • Obiceiul de a ne concentra asupra lucrurilor bune are darul să înmulțească lucrurile bune din viața noastră.

 

  • Obiceiurile noastre pot fi neutre, folositoare sau pur şi simplu nocive şi periculoase. Pentru dezvoltarea şi integritatea noastră este important să le deosebim astfel încât să putem  face alegerile care promovează binele şi viaţa.

 

  • Pe măsură ce exersăm anumite comportamente acestea tind să se automatizeze şi implicit să devină inconștiente. Poate fi bine dar poate fi şi rău în funcţie de natura automatismelor, de aceea este foarte important să fim atenţi la acţiunile noastre înainte ca acestea să se transforme în obiceiuri.

 

  • Atâta timp cât un obicei rămâne în starea lui automată de funcționare nu poate fi schimbat. O schimbare a vieţii prin schimbarea obiceiurilor implică întotdeauna participarea conștiinței.

 

  • Modelele bune devin irelevante atâta timp cât nu suntem dispuşi să ne formăm obiceiuri care să le împlinească.

 

  • O viaţă spirituală înseamnă de fapt să avem obiceiuri spirituale.

 

  •  A dobândi ceea ce ne dorim în mod profund înseamnă să ne asumăm lucruri pe care nu le dorim în mod curent. Individuarea implică efort, mult efort.

 

  • Un salt spiritual înseamnă în mod esențial să lăsăm obiceiurile “omului trupesc” şi să dobândim obiceiurile “omului duhovnicesc” pentru că “De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă împărăţia lui Dumnezeu”. (Ioan 3:3)

 

  • Tăria de caracter contribuie la formarea obiceiurilor prin aportul de pasiune şi perseverență, iar obiceiurile bune odată formate contribuie la dezvoltarea tăriei de caracter.

 

  • Rutinele sunt foarte utile, dar uneori ne limitează. În etapele în care se instalează faza de platou avem nevoie de un efort care să provoace limitele şi astfel să le putem depăşi.

 

  • Formarea obiceiurilor necesită determinare, rezistenţă şi nu în ultimul rând timp suficient.

 

  • Atingerea excelenței implică o mentalitate şi identitate de truditor, altfel apare tentația să “ne lăsăm” şi chiar o facem.

 

  • Repetiția consecventă este garanția îmbunătățirii abilităților.

 

  • Obiceiul de a ne adresa întrebări relevante este esențial pentru a rămâne pe drumul drept: este util ceea ce vreau să fac, susţine binele şi viaţa, este congruent cu nevoile mele profunde, cu valorile mele, promovează sănătatea?

 

  • A ne face un obicei din identificarea convingerilor limitative şi din schimbarea acestora cu unele raționale, reprezintă modul cel mai simplu şi eficient de a ne înnoi mintea.

 

  • Obiceiul de a învăţa continuu este o pârghie esențială pentru o viaţă independentă şi împlinită.

 

  • Omul se pune singur în lanțuri atunci când alege să dezvolte obiceiuri negative.

 

  • Să apelăm la discernământul oamenilor cu viaţă sfântă pentru a înţelege rolul obiceiurilor în viaţa noastră.

 

  • Acţiunile şi cuvintele noastre repetate se întipăresc în creier şi în suflet cu implicații mai mici sau mai mari, uneori pentru tot restul vieţii. Să luăm aminte la ce fapte alegem să cultivăm.

 

  • Să punem început bun în fiecare zi a vieţii noastre poate fi un obicei salutar pentru fiecare dintre noi.

 

  • Un obicei rău poate să deschidă poarta pentru multe alte obiceiuri rele.

Seminarul “Procesul Înnoirii Minții”, București, 14 şi 21 martie

Seminarul “Procesul Înnoirii Vieţii”

Ateliere de dezvoltare personală

Coaching individual

Cărţile pot fi comandate la tel. 0722.716.075 (apel sau mesaj)

Ganduri pentru innoirea vietii - poza