CE ESTE ENEAGRAMA?
Eneagrama este un cuvânt grecesc și face referire la o figură geometrică, o stea cu nouă colțuri. Este un sistem de studiu al personalității, un instrument al cunoașterii de sine.
În acord cu tradiția spirituală, Eneagrama identifică nouă tendințe principale, nouă pasiuni care ne influențează inconștient și ne condiționează comportamentul. Acestea sunt: mânia, orgoliul, înșelătoria (vanitatea), invidia, avariția, frica, lăcomia, excesul (desfrâul), lenea.
Deși toate aceste condiții coabitează în fiecare dintre noi, tindem să privilegiem una dintre ele, aceasta devenind tendința noastră principală.
Pe lângă această componentă dezvoltăm și un registru al excelenței, o forță fundamentală. În noi coexistă nouă astfel de forțe: perfecțiunea, dragostea, capacitatea de a reuși, creativitatea, cunoașterea, loialitatea, optimismul, curajul, capacitatea de susținere. Una dintre aceste forțe devine registrul nostru potential de excelență.
Combinarea unei tendințe capitale versus forțe fundamentale conturează nouă profile de personalitate, nouă tipologii umane. Fiecare dintre noi aparținem, în mod fundamental, unui singur tip de personalitate: unu, doi, … nouă.
În această alcătuire de aspecte pozitive și negative rezidă atât potențialul evolutiv (spre integrare) cât și cel regresiv (spre dezintegrare), al ființei umane.
Enegrama permite o cartografiere extraordinară a fiecarui profil de personalitate în parte, dar și al ansamblului celor nouă.
Este un sistem dinamic care ne arată cum funcționează fiecare dintre noi în interiorul propriului tip (percepții, motivații, tendințe principale, patologie, potențial evolutiv, excelența și virtuți) dar și relațiile pe care le avem cu celelalte tipuri (influențe pozitive sau negative).
ENEGRAMA MODEL PSIHO-SPIRITUAL
Din ce în ce mai multe persoane sunt preocupate în a stabili o punte între dezvoltarea psihologică și viața spirituală; între presonalitate și exprimarea ei adecvată în lume, pe de o parte, și lumea sufletului conectată la divin și eternitate, pe de altă parte.
Pentru omul contemporan deconectat în mod dramatic de sine și de sacru, Enegrama este un instrument care permite:
- La nivel psihologic să conștientizăm că personalitatea noastră este blocată într-un comportament condiționat;
- La nivel spiritual să stabilim repere pentru a ne regăsi esența profundă a ființei noastre, accesul la sens.
Ea devine astfel un model psihospiritual conectat atât la tradiția spirituală (virtuțile tradiției creștine și felul în care pot fi ele dobândite), cât și la datele cele mai recente ale neuropsihologiei și clinicii (percepții, motivații, comunicare, mecanismele de apărare, structuri de personalitate, etc…)
Unul dintre cei mai importanți factori ai credibilitații sistemului vine din extraordinara concordanță cu datele observației curente, verificabile în mod nemijlocit, devenind astfel accesibilă tuturor celor interesați fără a exista necesitatea unei specializări anterioare.
Etape
În esență, Eneagrama are în vedere trei aspecte:
- Cunoașterea de sine:
Tipul de personalitate, mecanismele de apărare, puncte forte și slabe, percepțiile, evitările, motivațiile inconștiente, direcțiile de integrare/dezintegrare, securitate/stres.
- Dezvoltare personală:
Modelul funcționează ca o hartă a psihicului care ne oferă indicații precise privind automatismele noastre de gândire, simțire și comportament, filtre de percepție limitative, compulsii, pasiuni.
- Integrare, plenitudine:
Echilibru structuro-funcțional, alegeri libere, creativitate, virtute, accesul la sacru.
Diagrama
În ce privește reprezentarea grafică a sistemului, putem observa cu ușurință, că este compusă din trei elemente: un cerc, un triunghi și o figură cu șase laturi numită hexadă.
Vârfurile triunghiului și cele ale hexadei se regăsesc în nouă puncte echidistante pe suprafața cercului, cele nouă puncte reprezentând bazele celor nouă tipuri de personalitate.
Această diagramă reprezintă diferitele componente ale psihicului nostru și dinamica lor internă.
Astfel, cu ajutorul Eneagramei și a reprezentărilor ei grafice, diversele fațete ale personalității noastre, amestecate și contradictorii la o primă vedere, vor căpăta o extraordinară coerență și comprehensibilitate.
În concluzie, Eneagrama este un instrument de cunoaștere și dezvoltare al personalității umane. Ne arată cum suntem alcătuiți, faptul că privilegiem o anumită trăsătură, felul în care comportamentele și obiceiurile noastre sânt legate de motivațiile profunde. Ne permite să ne recunoaștem tipul de bază și ne arată direcția în care este esențial să lucrăm. Este un instrument universal, fiind aplicabil tuturor oamenilor de peste tot, din totdeauna.
Sfera de interes cuprinde: viața spirituală, psihologie, corporații, relații de cuplu, educație, viață personală.
Astăzi, Eneagrama este studiată și promovată la cel mai înalt nivel: în universități, mai ales SUA (Stanford, de exemplu), în Coaching, consiliere, psihoterapie, parenting etc.
Care este tipul dumneavoastră de personalitate?
CELE NOUĂ TIPURI DE PERSONALITATE
TIPUL 1
- Excelenţa lor: rigoare personală şi idealuri elevate.
Se raportează la un cod de comportament, fiind convins că trebuie să fie perfect pentru a fi acceptat. Tolerează greu imperfecţiunile, căutând permanent căi de ameliorare. Această percepţie acută a lucrurilor care nu merg îl fac să simtă furie, o furie care rămâne în interior, neexprimată ca dealtfel şi celelalte emoţii. Sunt persoane responsabile, iar munca trece înaintea plăcerii şi a exprimării dorinţelor.
Este important să înveţe să observe lucrurile pozitive, să-şi dezvolte flexibilitatea şi să experimenteze plăcerea şi relaxarea.
TIPUL 2
- Excelenţa lor: capacitatea de a iubi.
Este afectuos, atent şi caută permanent să ajute. Se ocupă de ceilalţi, percepându-le în mod intuitiv aptitudinile şi posibilităţile. Această orientare îl face să-şi ignore propriile nevoi, dar şi să se simtă mândru de imaginea de persoană iubitoare. Frecvent, joacă rolul de eminenţă cenuşie şi are nevoie ca ceilalţi să aibă nevoie de el.
Este important să înveţe să-şi exprime propriile dorinţe şi să descopere că pot fi acceptaţi şi fără să dăruiască neapărat ceva.
TIPUL 3
- Excelenţa lor: capacitatea de a acţiona şi de a reuşi.
Este energic, eficient şi are mereu ceva de făcut, ambiţios, vrea ca succesul să-i fie atribuit, fiind dispus să-şi modifice imaginea în funcţie de aşteptările celuilalt, dezvoltând astfel, aparenţe înşelătoare. Se identifică cu ceea ce face, iar reuşita profesională îi ocupă aproape tot timpul, lăsându-şi deoparte sentimentele.
Este important să înveţe să-şi încetinească ritmul, să-i asculte pe ceilalţi şi să accepte că pot sa fie iubiţi aşa cum sunt.
TIPUL 4
- Excelenţa lor: creativitatea şi simţul frumosului.
Sunt persoane romantice, aflate în căutarea frumosului, sensibil şi cu sentimente puternice. Aceasta îi face să se simtă diferiţi de ceilalţi, chiar neînţeleşi şi să perceapă intens ceea ce au ceilalţi, iar ei nu. Astfel, pot resimţi invidie. Au nevoie sa dea un sens vieţii, să se exprime creativ şi să trăiască momente unice, de mare intensitate.
Este important să înveţe să valorizeze ceea ce este accesibil aici şi acum, să-şi stăpânească şi echilibreze emoţiile.
TIPUL 5
- Excelenţa lor: cunoaştere şi precizie.
Sunt persoane solitare, retrase în lumea lor interioară, preocupate să înţeleagă lumea, fără, însă, să participe prea mult. Caută să absoarbă cât mai multe informaţii şi să ofere cât mai puţine posibil. Astfel, manifestă o atitudine generală de avariţie. În ceea ce priveşte timpul şi persoana lor, au nevoie de singurătate mai mult decât majoritatea oamenilor. Nu le place să vorbească despre sentimentele lor, trăind cât mai autonom, eventual cu minimum de resurse, dar fără complicaţii.
Este important să înveţe să vorbească despre el însuşi, să descopere viaţa şi bucuriile ei.
TIPUL 6
- Excelenţa lor: loialitatea.
Sunt persoane devotate, cărora le place să fie integrate într-o structură stabilă (organizaţie, familie, grup). Au în vedere, permanent, lucrurile care ar putea să le ameninţe securitatea, imaginându-şi scenariile cele mai rele cu putinţă. Asta îl face să experimenteze frica. Confruntat cu pericolul dispune de două strategii: fuga (fobic) sau atacul (contrafobic). Are tendinţa să se îndoiască de lucruri şi de oameni, inclusiv de el însuşi. Însă atunci când se angajează devine foarte loial.
Este important să înveţe să observe lucrurile care merg bine, să-şi construiască alternative, să devină conştienţi de reuşitele lor şi să devină astfel, mai încrezători în sine şi în viaţă.
TIPUL 7
- Excelenţa lor: capacitatea de a se bucura de viaţă şi optimismul.
Este, în general, o persoană dinamică, veselă şi comunicativă. Îi place să realizeze proiecte noi, este polivalent şi capabil de asociaţii de idei multiple. În căutare de experienţe stimulatoare, tinde să consume fără moderaţie, devenind lacom. Are aptitudini pentru sinteză, creativitate, planificare, dar evită sarcinile laborioase şi repetitive.
Este important să înveţe să rămână în sarcini, chiar dacă este neplăcut, pentru a câştiga în profunzime, pentru a-şi dezvolta rigoarea, tenacitatea şi implicarea.
TIPUL 8
- Excelenţa lor: puterea şi curajul.
Este o persoană cu o energie deosebită. Priveşte viaţa ca pe un raport de forţe şi sunt dispuşi să se lupte pentru dreptate. Caută, adesea, confruntarea cu scopul de a cunoaşte poziţia celorlalţi. Ar vrea să controleze apretot ce îi înconjoară, iar îndată ce-i scapă ceva tinde să se înfurie, devenind excesiv. Se consideră un justiţiar, fiind pregătit să-şi apere apropiaţii. Pe de altă parte, căutând puterea este dispus să se folosească de punctele slabe ale celorlalţi pentru a ajunge la ea.
Este important să înveţe să-şi admită vulnerabilitatea, să conştientizeze că îi pot răni şi intimida cu excesele lor comportamentale şi, de asemenea, că exista şi alte căi în afară de forţă.
TIPUL 9
- Excelenţa lor: capacitatea de susţinere şi acceptare.
Sunt persoane conciliante, creând în jurul lor o atmosferă de calm. Au o bună capacitate de a se pune în locul altor persoane, până la punctul la care uită de sine însuşi; tind să evite orice dezacord până la inerţie şi lene. Este înclinat să recunoască valabilitatea tuturor punctelor de vedere. De asemenea, îi este greu să facă diferenţa între ce este important şi ce nu. Astfel, a face o alegere devine un lucru foarte dificil. Pentru a evita o asemenea situaţie, se refugiază în rutină şi se opune, atunci când nu doreşte un lucru, printr-o imensă forţă de inerţie.
Este important să înveţe să devină conştienţi de punctul lor de vedere, să se descopere pe sine, să înveţe să-şi asume riscuri.
UMBRA
Zona umbrelor personalității echivalează cu ceea ce în contextul Eneagramei se numește aria de evitare. Acestea sunt părți din noi înșine pe care le considerăm inacceptabile, deranjante sau chiar intolerabile pentru că nu se potrivesc cu imaginea noastră idealizată despre sine. Sunt renegate și exilate în inconștientul nostru sau sunt proiectate în ceilalți. In felul acesta pierdem legătura cu o parte din noi înșine, iar repertoriul nostru de răspunsuri devine mai limitat și în final suntem mai puțin eficienți. Atributele opuse, polaritățile sau antitezele legate de imaginea noastră de sine ajung astfel în aria noastră de evitare.
Reprimând aceste caracteristici, ele se transformă în umbre ale personalității noastre și le putem proiecta asupra celorlalți, astfel încât acestea apar ca trăsături care nu ne plac sau dimpotrivă ca trăsături pe care le admirăm.
Putem începe un proces de integrare a acestor caracteristici intr-un sens larg la început, făcând o listă de calități pe două coloane
Exemplu: sunt gentil – sunt crud
sunt temător – sunt curajos
caut securitate – sunt aventuros
Dacă identitatea noastră este legată de prima coloană, putem lucra cu aspectele din a doua coloana, identificându-ne cu ele și acceptându-le.
Sunt crud/curajos/aventuros.
în ce fel sunt crud/curajos/aventuros?
Este important să rezistăm la reacția inițiala de a spune „nu sunt”. Căutăm situații din viață în care am manifestat aceste calități. Ele reprezintă un potențial de energie și forță neutilizat. În măsura în care le vom accesa, acestea ne vor lărgi în mod considerabil paradigma și ne vor oferi mai multe resurse pentru a face față situațiilor care apar. In măsura în care mai avem probleme de asumare cu unele caracteristici, recomandarea este să căutăm ce este bun în aceste aspecte.
Întrebare: Ce este bun în faptul de a fi crud? Ce calități pozitive sunt conținute de acest aspect?
Răspuns: În furia și agresivitatea existente în caracteristica de a fi crud putem identifica o forță considerabilă. Dacă această energie va fi separată corect, atunci ea va putea fi folosită în mod productiv.
Acest tărâm al umbrelor este plasat undeva între sinele nostru profund sau adevăratul eu (pe care am ales să îl numesc eu liber congruent) și personalitatea noastră publică (sau eu condiționat conflictual). Calea cea mai directă către sinele nostru profund este prin acest teritoriu evitat sau tărâm al umbrelor. Pentru a ne regăsi pe noi înșine trebuie să privim aceste trăsături negate și să le asumăm la nivelul eului nostru liber.
Calea către întreg implică integrarea tuturor polarităților și nu a nega și înlătura jumătate din ele. Asumarea completă a polarităților noastre creează energie, dimpotrivă negarea unor aspecte ne consumă energie. Fiecare tip de personalitate are propria sa arie de evitare, respectiv propriul său tărâm al umbrelor. Eneagrama descrie aria de evitare a fiecărui stil în parte. Slăbiciunea, furia, nevoile proprii, durerea și așa mai departe reprezintă aria de evitare respectiv zona de umbră ale unor anumite tipuri de personalitate. Pe măsură ce ne apropiem de aceste arii de evitare, tindem să devenim anxioși. Astfel vom căuta modalități de a păstra aceste aspecte inacceptabile în afara conștiinței.
Modalitatea sau mecanismul de evitare propriu zis al acestui tărâm al umbrelor specific fiecărui tip de personalitate poartă numele de compulsie. Acest mecanism își are rădăcina în imaginea falsă pe care ne-am creat-o despre noi înșine și care ne influențează enorm comportamentul. Ea se manifestă ca o forță irezistibilă, mai ales când nu este conștientizată și ne îngreunează manifestarea calităților superioare, împiedicându-ne astfel să ne înțelegem și să ne conștientizăm motivațiile profunde. Identificarea acestei compulsii ne permite să scoatem la lumină un mecanism defensiv format în perioada copilăriei din nevoia de securitate și de valorizare a propriei existențe. Dacă nu ne-am confruntat conștient cu ea și nu înțelegem modul în care ne condiționează, va continua să ne afecteze atitudinea, comportamentele și deciziile.
Eneagrama este mijlocul prin care o putem integra armonios în structura ființei asumându-ne cele nouă înfățișări pe care le prezintă câte unul pentru fiecare tip de personalitate. Pentru aceasta va fi necesar să facem apel la întreaga noastră sinceritate și la curajul de a privi în față adevărul pe care ni-l revelează tărâmul umbrelor.
Un itinerar spre unitatea ființei
Procesul acceptării și integrării umbrei este un demers esențial în dezvoltarea personală și înnoirea vieții în sensul cel mai larg.
Acest proces ne permite să devenim întregi, să ne regăsim completitudinea și pacea în relația cu noi și cu ceilalți.
Pentru acest lucru avem nevoie de un eu „disponibil” și de un cadru adecvat, securizant, care să ne permită un travaliu sistematic și „în cunoștință de cauză”.
Procesul are în vedere:
- Ce este umbra. Accepțiuni;
- Procesul constiturii umbrei. Cum se constituie și cum se manifestă fenomenul umbrei.
- Procesul integrării umbrei. Integrarea polarităților și întoarcerea la unitatea ființei.
Programul Procesul Integrării Umbrei
- Programul PIU se bazează pe o diversitate de surse conținând informații îndeobște recunoscute, dar și elemente originale: concepte, metode, procese, tehnici, modele.
- Este un proces care reduce rușinea, vinovăția, inferioritatea, umilința… Eliberată de haloul emoțiilor dificile, umbra devine prin acceptare și integrare o resursă de energie creatoare. Ne putem ridica astfel la demnitatea noastră ontologică de ființe spirituale.
- PIU este un proces de creștere personală care ne permite să aducem în lumină talanții neștiuți, darurile minunate prin care ne putem împlini vocația.
- Procesul este o componentă esențială a înnoirii vieții, a unei vieți trăite plenar. Este un proces în care învățăm să iubim cu adevărat. Un proces care ne învață iubirea de sine, iubirea de semeni și iubirea de Dumnezeu.
- Procesul se desfășoară într-un cadru de coaching, centrat pe resurse și pe o perspectivă pozitivă a viitorului, un cadru prin excelență nonmedical, nonclinic.
- Procesul implică câteva condiții esențiale, inevitabile, printre care: să dorești cu adevărat schimbarea și să-ți asumi responsabilitatea pentru ceea ce ești.
- Procesul parcurge mai multe etape:
- Prezentarea generală a cadrului, metodei și conceptelor.
- Prezentarea participanților: scopuri, motivații, nivel de siguranță.
- Exerciții privind acceptarea și integrarea umbrei: tehnici, metode, procese.
- Evaluarea nivelului de integrare al unor conținuturi ale umbrei în plan atitudinal, emoțional și comportamental.
- Procesul integrării umbrei este prin excelență un proces de schimbare care implică relația cu semenul.
Procesul constituirii umbrei
- Cum se constituie umbra
- Constrângerile timpurii privind manifestările acceptabile
- Credințe și atitudini
- Experiențe emoționale: rușinea, frica, vinovăția, furia, durerea.
- Cum se manifestă umbra
- Măștile și proiecțiile
- Fenomenul „imploziv-exploziv”
- Paleta largă a comportamentelor de autosabotaj.
- Logica generală: A exclude B, B exclude A.
Procesul integrării umbrei
- Întoarcerea la sine, la unitatea ființei
- O lume a polarităților
- Angoasele fundamentale și cele patru mari polarităț: un model integrativ
- Eneagrama: umbra și cele nouă tipuri de personalitate
- Integrarea polarităților
- A pune împreună condiții ireconciliabile; ieșirea din zona de confort pentru a dobândi unitatea ființei
- „Banda integrării” și starea de prezență. Dincolo de refulare și… defulare.
- Logica generală: A și B coexistă.
Exemplu: lucru cu problematica tipului 2 de personalitate
Procesul formării umbrei
- TRAUMĂ/INTERDICȚIE: exemplu: „Ai fost egoist. Nu ești ok așa. Vei fi pedepsit. Te resping.”
- REFULARE/DISOCIERE: condiție care devine inacceptabilă/ inconștientă și care se transformă în umbră.
- UMBRĂ: polul disociat al ființei, neacceptat și, de multe ori, atribuit prin proiecție.
- PROIECȚIE: atribuirea unui conținut/condiții personale inacceptabile unei alte persoane. „Tu ești egoist!”
Consecințe
- Subiectul trăiește la nivelul unui EU condiționat cultivând PERSONA, o mască dezirabilă care devine identitatea noastră socială. Ex: „Eu sunt o persoană bună, generoasă, altruistă.”
- Persoana poate fi copleșită de sarcini. „Nu este ok să te gândești la tine. Eu fac lucruri bune pentru ceilalți.” Tinde să trăiască în mod absolutist ceea ce a hotărât că este dezirabil. Orice manifestare de egoism este negată și reprimată.
- Pot să apară manifestări somatice, epuizare, stres, conflicte interne/externe. Nu-și permite odihna, recuperarea, satisfacerea nevoilor.
- O altă consecință poate fi explozia umbrei (întoarcerea refulatului). Imaginea persoanei este pusă în discuție, discreditată. EUL este bulversat, statutul este periclitat. Totuși explozia umbrei poate fi un moment al adevărului… prețul fiind însă uneori foarte ma
Procesul integrării umbrei
- Aici și acum: prezent în realitatea imedată, conștient de sine. „Exist, am nevoie, am dreptul”
- În contact cu sine: responsabil de tot ceea ce sunt; de ceea ce simt, gândesc, spun și fac.
- Acceptarea și integrarea umbrei: de la refuz la acceptare. „Acceptarea inacceptabilului.” Relativizarea absolutului. Retragerea proiecțiilor. „Pot găsi ceva pozitiv în umbra mea”. „Într-un anumit sens tot ceea ce s-ar spune despre mine este adevărat”. EUL meu își poate asuma această provocare.
- INTEGRITATE. Integrarea polarităților. Ceea ce este esențial este să fiu întreg cu toate ale mele. „Nu este nevoie să fiu perfect. Sunt ok exact așa cum sunt. Sunt suficient de bun. Ceilalți sunt ok. Eu sunt ok – tu ești ok”
Consecințe (beneficii!)
- Subiectul începe să trăiască din ce în ce mai mult la nivelul EUlui liber cultivând AUTENTICITATEA. Trăiește o stare de congruență care îi permite să facă alegeri libere.
- Persoana acționează adecvat în raport cu nevoile sale reale, fapt care îi permite să se simtă bine și să se dezvolte. Este capabil să relativizeze și să se adapteze în mod flexibil situațiilor de viață.
- Are un nivel bun de energie, este mulțumit, cunoaște bucuria, se exprimă creativ. Își permite de asemeni să se odihnească și să se recupereze.
- Se acceptă pe sine cu lumini și umbre. Are o bună stimă de sine și este mai puțin dependent de opiniile și părerile celorlalți. Deasemeni, își urmărește vocația în mod liber.
Perspectiva creștină asupra integrării umbrei
Încărcătura umbrei ne împiedică să avem o legătură reală cu Hristos, iar ușa inimii noastre rămâne închisă. Nu suntem în ascultare, nu suntem în smerenie, nu suntem în pocăință.
Nu ne putem uni cu Dumnezeu fără să fim uniți cu noi înșine trăind în dezbinare interioară.
Atitudini fundamentale implicate în procesul integrării umbrei din perspectiva creștină
Atitudinea fundamentală care ne permite accesul la unitatea ființei este credința fundamentală în bine.
- SMERENIA (umilința) sau curajul de a privi în față propria condiție. În smerenie nu există proiecție, în smerenie nu există nevroză.
- POCĂINȚA sau regretul pentru trecut, mărturisirea și lăsarea judecății în seama lui Dumnezeu. Deasemeni, este importantă renunțarea la falsele vinovății.
- NEJUDECATA. A înțelege drama celuilalt și a deveni conștient că purtăm condiții asemănătoare.
- DESCHIDEREA și MĂRINIMIA. Atitudinea de acceptare necondiționată a celuilalt ca persoană. Atitudinea de frate.
- RĂBDAREA/ÎNGĂDUINȚA, adică acceptarea diferențelor care face posibilă unitatea.
Despre umbră, proiecție și dualitățile ființei. Citate biblice
- Nu fac binele pe care-l voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârșesc.
- Cred, Doamne, ajută necredinței mele!
- Vezi mai întâi bârna din ochiul tău și vei putea să vezi (scoți) apoi și paiul din ochiul fratelui tău.
- Cine este fără de păcat să dea primul cu piatra.
Eneagrama și dinamica umbrei. De la compulsie și pasiune la forță principală și virtute
Să începem un travaliu cu umbra
Dacă nu acum, atunci când?
Motto: „Din bube, mucigaiuri și noroi, iscatam frumuseți și prețuri noi.”
Tudor Arghezi
Prin câte drame ar mai trebui să trecem pentru a ne recunoaște în sfârșit umbra, partea întunecată a ființei noastre.
Fără o acceptare autentică a umbrei orice (re)construcție a personalității rămâne fragilă, fără consistență oricând gata să se surpe.
Umbra este ca un sac în care aruncăm tot ceea ce nu ne convine, tot ceea ce pare inacceptabil și pe care îl târâm după noi în condițiile în care acesta devine din ce în ce mai greu. Existența umbrei ne face să ne simțim dezbinați în interior și în relațiile cu ceilalți. Ținem la ofensele și la resentimentele noastre, uneori mai mult decât la viața însăși. În felul acesta fericirea ne scapă printre degete.
Nu ne privim ca un întreg. Ne recunoaștem anumite trăsături pozitive și negative, dar nu ni le asumăm pe celelalte. Realitatea este însă că suntem ființe polare, duale. Ne asumăm uneori un anumit pol, o anumită trăsătură, dar o respingem pe cea care i se opune ca și cum nu ar fi a noastră. Gândul că am avea acea trăsătură ne tulbură, ne înspăimântă, ne doare, ne rușinează și ne face să ne simțim vinovați.
Atunci când cineva ne atribuie acea trăsătură, ne tulburăm, ne simțim răniți, ne invadează frica. Dar dacă nu avem deloc acea condiție, de ce ni se întâmplă toate acestea?
Dumnezeu ne pune la îndemână oportunități de cunoaștere de sine și dezvoltare prin intermediul oamenior și al diverselor împrejurări de viață. Noi însă refuzăm, respingem, de multe ori aceste ocazii căutând de cele mai multe ori să menținem starea de fapt, chiar dacă aceasta este în mod evident constrângătoare.
Cunoașterea de sine reprezintă un element obligatriu pe drumul împlinirii vieții. Evoluția personală presupune confruntarea cu abisul psihicului propriu și asumarea aspectelor negative prezente în fiecare dintre noi.
Când accepți un anumit aspect, când ți-l asumi, nu mai există motiv să te temi. Frica legată de acel aspect dispare. Rezistența, blocajele, conflictele, încep să se dizolve.
Formarea umbrei pleacă de la necesitatea universal umană de a ne simți acceptați. Prin urmare, eliminăm tot ceea ce ne-ar periclita acceptarea. Ceea ce suntem astăzi are legătură cu alegerie noastre timpurii, alegeri pe care le-am făcut cu scopul de a ne adapta acestei lumi, în esență pentru a supraviețui.
Umbra devine un loc al rușinii, al vinovăției, al fricii. Procesul formării umbrei pleacă de la o stare de conflict și întreține o stare de conflict. Prin urmare, procesul integrării umbrei începe de la această realitate, de la această situație conflictuală și tensionată. De aceea, procesul… implică și confruntarea cu frica de judecată, de respingere, de umilire…
Confruntarea cu umbra necesită o anumită pregătire privind înțelesul fundamental al umbrei astfel încât să ne putem apropia de conținuturile ei. Nu putem vindeca ceea ce nu putem îmbrățișa.
Acest instrument (procesul integrării umbrei) ne poate fi util doar în măsura în care suntem dispuși să fim sinceri cu noi înșine. Mai mult decât calitatea instrumentului, este importantă calitatea demersului nostru interior, să avem o atitudine pe măsură. Astfel, energiile profunde ale ființei ies la suprafață și înnoiesc viața sub toate aspectele ei.
Unde sânt limitele noastre, acolo sânt și temerile noastre.
Unde sânt temerile noastre, acolo sânt și oportunitățile noastre de dezvoltare.
Unde se află aceste oportunități acolo pot fi și scopurile noastre.
Unde sunt scopurile noastre, acolo se află și șansa noastră de a ne împlini viața.
Îmbrățișare
Un poem al Umbrei
Cât de puțin te-am cunoscut
Deși mă însoțești demult,
Cât de puțin te-am ascultat
Deși îmi vorbești dintotdeauna,
Cât de puțin te-am înțeles
Deși ai încercat mereu să te arăți,
De câte ori te-ai așezat în fața mea
Iar eu nu te-am recunoscut.
A trebuit să mă dobori
Pentru ca eu să te văd,
A trebuit să strigi
Pentru ca eu să te ascult,
A trebuit să mă rănești
Pentru ca eu să te înțeleg.
Acum recunosc și mărturisesc
Tu ești Eu.
Eu sunt bărbatul și tu ești femeia,
Eu sunt adultul și tu ești copilul,
Eu sunt cel puternic și tu ești cel slab,
Eu sunt cel care moare și tu ești cel care se naște,
În sfârșit împreună,
În sfârșit îmbrățișați,
Unul.
Formare în Eneagramă, din 18 mai, Bucureşti şi online
Ateliere de dezvoltare personală
Cărţile pot fi comandate la tel. 0722.716.075 (apel sau mesaj)
