Conferința “Personalitatea lumini și umbre” – transcript 1

 Bună dimineața! Mă bucur să vă revăd. Sper să avem o zi bună împreună. Tema conferinţei de astăzi este umbra. Un concept foarte cunoscut, un concept aş zice celebru, un concept vedetă, dar care denumeşte o realitate discretă, poate chiar secretă. De ce este umbra un compartiment secret în condiţia noastră psihică? Iată care ar fi tema întâlnirii noastre de astăzi.  Înainte de toate vă propun să răspundem la o întrebare esențială. Ce este umbra? De ce un compartiment secret în condiţia noastră psihică? Povestea ar putea să înceapă aşa: realitatea este duală, formată din polarităţi. Acolo unde este încredere …

Frica noastră cea de toate zilele – partea 13

Atitudinea este gândire impregnată de emoție. Este o decizie de viață care ne afectează comportamentul. 1. Eu exist. “Eu exist” este diferit de ”eu supraviețuiesc”. ”Eu exist” semnifică: locul meu e aici, îmi ocup locul, aduc o contribuție de valoare lumii, lumea devine un loc mai bun pentru a trăi fiindcă eu exist în ea. 2. Eu am nevoie. Este fundamentul terapiei. Dacă nu accept că eu am nevoi, nu mă accept pe mine însumi. Nevoia este o plăcere, nu o povară. Împărtășirea propriilor nevoi este cel mai frumos cadou pe care îl poți oferi celuilalt. Dacă nu ne acceptăm …

Frica noastră cea de toate zilele – partea 12

Când omul se percepe ca fiind rău, nimic nu mai poate fi cu adevărat bun în viața sa. Când ne impunem standard imposibile legate de ceea ce credem că trebuie să fim, ajungem în situația de a ne respinge au chiar de a ne urî. Astfel, nevoile noastre de acceptare și recunoaștere vor fi permanent frustrate iar noi vom suferi. Perspectiva de a fi respinși ne va trezi anxietatea iar noi vom anticipa critica, judecata și condamnarea. Când nu ne putem accepta cu imperfecțiunile noastre, nu ne vom putea iubi pe noi înșine și în felul acesta ne va fi …

Frica noastră cea de toate zilele – partea 11

Nu ne naștem cu capacitatea de a iubi, așa cum nu ne naștem cu capacitatea de a ne hrăni, de a supraviețui pur și simplu prin propriile mijloace. Cineva trebuie să aibă grijă de noi pentru a ne dezvolta. Ne naștem însă cu nevoia de iubire și, evident, cu un potențial de a iubi. Iubirea răspunde nevoii noastre fundamentale de comuniune. De multe ori însă, această nevoie legată de identitatea noastră cea mai profundă, de cea mai adâncă sensibilitate, este contrariată și ne simțim respinși și răniți. Durerea ne face să ne închidem și să ne îndepărtăm. Dezvoltăm mecanisme de …

Frica noastră cea de toate zilele – partea 10

Motto: “Din bube, mucigaiuri și noroi, iscatam frumuseți și prețuri noi.” – Tudor Arghezi Prin câte drame ar mai trebui să trecem pentru a ne recunoaște în sfârșit umbra, partea întunecată a ființei noastre. Fără o acceptare autentică a umbrei orice (re)construcție a personalității rămâne fragilă, fără consistență oricând gata să se surpe. Umbra este ca un sac în care aruncăm tot ceea ce nu ne convine, tot ceea ce pare inacceptabil și pe care îl târâm după noi în condițiile în care acesta devine din ce în ce mai greu. Existența umbrei ne face să ne simțim dezbinați în interior …

Frica noastră cea de toate zilele – partea 9

Am dezvoltat enorm posibilitățile de comunicare, dar am diminuat pe măsură apropierea dintre noi. Prețul dezvoltării comunicării prin intermediul tehnologiei informatice este singurătatea. Comunicăm, dar nu ne mai întâlnim. Relaționăm, dar nu mai cunoaștem intimitatea. Într-o lume plină de incertitudini, lipsită de o direcție clară, fiecare dintre noi caută oaze de siguranță în care să se simtă protejat. Da, pentru că nimeni nu este perfect și nu poate fi autosuficient. Prin urmare, relația cu celălalt și, implicit, apartenența la un grup sunt esențiale pentru siguranța și evoluția noastră. Nu ne putem construi o bază de siguranță într-un context de izolare …

Frica noastră cea de toate zilele – partea 6

“Într-un pământ nou nu există o cale pe care să pășești, ci pe măsură ce pășești lași în urma ta o cale.” Daniel Fusărea A rămâne în zona de confort înseamnă să-ți acorzi permisiunea de a stagna, să renunți să devii mai bun. Este ca și cum ai spune: “Bazeaza-te pe ceea ce ești, aste este tot ceea ce poți spera.” A dori să cartografiezi un teritoriu nou înainte de a-l străbate, înseamnă, practic, să rămâi în punctul de siguranță actual, implicit al frustrării de a-ți refuza reînnoirea. Căutarea cu orice preț a confortului ne ține departe de o autentică …

Frica noastra cea de toate zilele – partea 5

Dacă mintea mea a creat un zid pe direcția în care vreau să mișc lucrurile acum, doar voința nu-mi va fi de ajutor. Mai întâi trebuie să dau zidul la o parte și doar așa voința își va relua funcția ei în schimbarea lucrurilor. De ce amânăm lucrurile bune din viața noastră, deși am devenit conștienți de importanța lor? Le amânăm pentru că asimilarea acestora presupune renunțare și exercițiu. Schimbarea în bine ne scoate din zona de confort și ne obligă la efort. De fapt, noi amânăm efortul în speranța unor soluții facile care se dovedesc întotdeauna iluzorii. Schimbările profunde …