Scrisoare de dragoste către dușmanul meu interior. Un exerciţiu de integrare a umbrei (8) – VIDEO

Transcrieri din seria seminariilor ‘Măiastra’ Viaţa nu este doar o succesiune de evenimente, ci mai ales o succesiune de semnificaţii. Nu atât evenimentele vieţii ne fac fericiţi sau nefericiţi, cât mai ales semnificaţia vieţii, sensul acesteia. Daniel Fusărea Există uneori o anumită ură de sine şi de aceea oamenii ajung să se întoarcă împotriva lor într-un mod absurd, într-un mod iraţional, îşi fac rău atât la nivel personal, cât şi la nivelul colectivităţii. Dezvoltă atitudini pe care încearcă să le impună, împotriva unei vieţi fireşti, normale. Se luptă împotriva credinţei de exemplu, se luptă împotriva unor relaţii fireşti între oameni …

Îmbrăţişarea – o terapie a vieţii cotidiene (3)

Bondingul şi viaţa cotidiană La nivelul vieţii cotidiene, bondingul, această nevoie şi respectiv atitudine, se regăseşte în disponibilitatea persoanelor de a fi deschise emoţional şi de a se apropia în plan fizic. Este foarte important ca acasă, membrii familiei să îşi acorde momente de intimitate şi îmbrăţişări care îi aduc încă o dată în starea fundamentală de a se simţi împreună. Sunt relaţii între părinţi şi copii care sunt lipsite de această îmbrăţişare, sunt lipsite de bonding. Altfel spus, sunt părinţi care îşi ţin copiii la distanţă şi se arată indisponibili afectiv. Copilul îi cere o îmbrăţişare şi mama îi …

Îmbrăţişarea – o terapie a vieţii cotidiene (2)

Bondingul în cultura occidentală Copii au o înclinaţie naturală, firească pentru a-si satisface nevoia de bonding, dar pe măsură ce cresc aceasta este din ce în ce mai restricţionată. Ca adulţi, mai păstram unele forme limitate de exprimare, cum ar fi strângerile de mana sau sărutul pe obraz. Dificultatea de a ne satisface această nevoie se regăseşte atât în motive de ordin exterior, sociale, cât şi în motive personale, de ordin interior. Bondingul poate fi asociat cu iubirea – în sensul de emoţie primară – iar în societatea noastră traim o puternică restrictie socială a iubirii. Iubirea este îngrădită pe …

Îmbrăţişarea – o terapie a vieţii cotidiene (1) 

Suferinţele şi multe dintre bolile noastre sunt cauzate de dificultatea de a ne satisface nevoile pentru că nu ştim să intrăm în contact cu ele, să le recunoaştem şi să le comunicăm. Să-ţi cunoşti nevoile, să le poţi denumi, să ştii care sunt acestea într-un mod clar şi explicit reprezintă un aspect esenţial al vieţii. Spre exemplu, se vorbeşte foarte puţin despre o nevoie omenească de bază, deşi o vedem exprimată în relaţia dintre mamă şi copil, în gestul simplu al îmbrăţişării. Îmbrăţişarea este reprezentată în icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pe care o vedem întotdeauna la iconostasul bisericilor ortodoxe. …

De la complexul de inferioritate la a fi eu însumi (Atelier)

Transcrieri din seria seminariilor ‘Măiastra’ P.– Aş vrea să lucrez o credinţă greşită, care izvorăşte demult şi care se activează foarte des, legată de stima de sine. Şi mă confrunt şi cu problema asta că nu sunt demn de a fi privit… Mă gândeam că aş putea lucra pur şi simplu vorbind despre asta. D.F.– Sigur. Cum ai formula într-un mod concret această credinţă?… – Nu sunt demn de a fi privit. Şi nu sunt demn de a fi egal cu ceilalti, de a fi într-un raport de egalitate. – Am înţeles, cauţi întotdeauna raporturile supraordonate? -În care sunt în …

Adâncul cel tainic al fiinţei. Despre umbră, speranţă şi sens

Transcrieri din seria Seminariilor ‘Măiastra’ Eu nu am descoperit sensul tuturor lucrurilor pe care le-am trăit şi am ajuns chiar la un anumit confort cu această stare. Adică pot să accept că nu am găsit sensul unor lucruri din viaţa mea. Sigur că dacă aş fi o persoană doar foarte deşteaptă, chestia asta m-ar chinui. Dar acceptând şi polul celălalt, pot accepta implicit că anumite lucruri pe care le-am trăit nu mi-au revelat întru totul sensul lor. Ce ştiu este că există un sens. Şi dacă nu l-am găsit, este poate pentru că nu mi-am dedicat suficient timp pentru această …

Ajungă-i zilei fericirea ei (4) – Să lăsăm inima să fie centrul vieţii noastre

Nu ne naștem cu capacitatea de a iubi, așa cum nu ne naștem cu capacitatea de a ne hrăni, de a supraviețui pur și simplu prin propriile mijloace. Cineva trebuie să aibă grijă de noi pentru a ne dezvolta. Ne naștem însă cu nevoia de iubire și, evident, cu un potențial de a iubi. Iubirea răspunde nevoii noastre fundamentale de uniune. De multe ori însă, această nevoie legată de identitatea noastră cea mai profundă, de cea mai adâncă sensibilitate, este contrariată și ne simțim respinși și răniți. Durerea ne face să ne închidem și să ne îndepărtăm. Dezvoltăm mecanisme de …

Gânduri pentru înnoirea vieții (16)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 Cei care trăim certitudinea că suntem iubiți avem un sentiment de siguranță care nu se poate compara cu nimic altceva. Iubirea ne transformă, ne face mai buni.   Ne căutăm stima de sine în bunuri materiale, titluri, putere, prestigiu, dar ea se află în iubire. În iubire viața devine primăvară.   Încrederea unul în celălalt, iubirea reciprocă, atașamentul durabil, iată condițiile împlinirii vieții afective și ale celei mai profunde umanități. Consecința ultimă a ființei izolate, a omului autonom, deconectat de la relația cu aproapele nu poate fi decât disperarea și …

Gânduri pentru înnoirea vieţii (6)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 Să învățăm să facem din lucrurile de care ne este frică ceva atractiv și procesul dezvoltării noastre personale se va pune în mișcare. “Știu, înțeleg, dar îmi este frică și asta mă împiedică să acționez și să realizez lucrurile pe care mi le doresc și care simt că m-ar împlini”, iată o frază pe care, într-o variantă sau alta, am auzit-o de mii de ori, inclusiv la noi înșine.   Stagnăm pentru că pur și simplu refuzăm să învățăm, să învățăm în mod profund, evident. Rămânem la ceea ce știm, …

Procesul integrării umbrei. Lucrul cu umbra de grasă şi lacomă (Atelier)

Transcrieri din seria Seminariilor ‘Măiastra’ A: – M-am uitat astăzi la o poză de-a mea de pe un site şi pentru prima dată am avut curajul să observ şi să recunosc că am trăsături de om obez. Îmi era foarte frică să îmi asum acest aspect. Am început să conştientizez de când am hotărât să-mi schimb alimentaţia, adică acum văd că am probleme cu greutatea şi cu digestia. Nu mi-am dat seama că mai mult de jumătate din viaţa mea am trăit-o aşa… DF: – Aşa cum? A: – Aşa frustrată, cu probleme fiziologice şi lipsă de energie. M-am disociat …

Relația salvator-victimă

Postura de salvator îi propune celuilalt o poziție de victimă. Altfel spus, într-un mod mai dur, îi propui celuilalt o invalidare. Protejezi un om care într-o anumită măsură, suferă de o neputință. Totul ar fi în regulă cu disponibilitatea de a oferi ajutor a salvatorului, dacă acesta nu ar suferi de compulsia de a oferi ajutor cu orice preț. Acesta are nevoie de cineva care să fie stăpânit de o inferioritate sau de o slăbiciune. Dacă celălalt este în regulă, nu prezintă un interes deosebit. De ce face salvatorul asta? Evident este întotdeauna vorba de un ego care se validează …

Atașament și stare de bine

Starea de deconectare este o problemă fundamentală pe care mulți dintre noi am trăit-o şi încă o mai trăim. O deconectare față de sine în primul rând, dar pe care o proiectăm și în afara noastră. De fapt, proiectez o experiență de abandon, în condițiile în care sunt deconectat de propria mea ființă profundă. Pentru un adult, experiența abandonului este, în esență, o experiență lăuntrică, o stare subiectivă care îl poate arunca în anxietate și disperare. Astfel, poate să ajungă în situația de a se agăța de orice și de oricine pentru a compensa această trăire cumplită. Într-o asemenea situație …

Reperele normalității. Cele trei cadre ale vieții

Transcrieri din seria Seminariilor ‘Măiastra’ Orice condiție de patologie se exprimă în aceste trei aspecte: necredința, ura, deznădejdea. Și orice recuperare implică întoarcerea omului la credință, la iubire și la nădejde. Asta este starea firească, asta e starea de normalitate și de echilibru a ființei umane, ancorarea în aceste condiții ale Duhului – credința, iubirea și nădejdea. O să vedeți că în orice patologie există un derapaj de la această treime. O altă triadă ar fi legată de cadrele vieții. Noi trăim în trei cadre mari și late. Nu există două, nu există patru, există trei. Este situația socială când …

Despre naturaleţea afectivităţii. Cum scăpăm de emoţiile reziduale (VIDEO)

Transcrieri din seria Seminariilor “Măiastra” Schimbarea implică, în primul rând, gândurile, credințele noastre, dar și emoțiile noastre. Multe dintre emoțiile noastre sunt reprimate, refulate și acoperite de alte emoții, iar aceste emoții de acoperire devin nişte simptome, pentru că nu sunt nişte emoții autentice. Într-un asemenea context, sigur că este important să ne eliberăm de aceste emoții reziduale, emoții reprimate, astfel încât să ne recăpătăm naturalețea afectivității. Dacă la un nivel mai profund există o rană, există o durere, există o suferință, sigur că va exista o emoție de acoperire, cum ar fi mânia sau frica, și atunci, sigur că …