Omul lui Dumnezeu (IV)

Omul lui Dumnezeu nu păstrează lucruri pentru el decât pentru o vreme. El știe că toate sunt ale Lui și mulțumește pentru îngăduința de a le folosi „Ale Tale dintru ale Tale, Ție Îți aducem de toate și pentru toate”.   Omul lui Dumnezeu se așază îngenunchi, își deschide inima și se roagă, fiind pătruns de Duhul adevărului. El știe că prezența lui Dumnezeu în inima sa este arvuna mântuirii sale. În acel moment el devine nimic pentru ca Hristos să fie totul. Căci nu el mai trăiește… iar asta îl face om deplin.   Un om al lui Dumnezeu …

Omul lui Dumnezeu (III)

Un om al lui Dumnezeu are o încredere fundamentală în bine. El știe că dificultățile și încercările de azi vor fi întotdeauna convertite de iubirea Creatorului și atunci va putea să vadă sensul salutar al acestor dificultăți.   Un om al lui Dumnezeu poartă cu sine, oriunde s-ar afla, două trăiri esențiale: plânsul și bucuria. Acestea îi înnoiesc viața, iar el poate să pună început bun în fiecare zi.   Omul lui Dumnezeu are multe tentații care vin de la simțuri. Cu toate acestea încearcă să nu se lase captivat de ceea ce este efemer. Pentru el contează cu adevărat …

Omul lui Dumnezeu (II)

Un om al lui Dumnezeu este o combinație inefabilă de cumințenie și nebunie. El a cunoscut mânia, vanitatea și mândria, dar renăscând din propria-i cenușă a descoperit umilința, onestitatea și sentimentul minunat al seninătății.   Omul lui Dumnezeu a fost robit de invidie, lene și lașitate, dar atunci când Dumnezeu l-a scos din iad, l-a milostivit cu vitejie, armonie și siguranță.   Omul lui Dumnezeu a fost chinuit de exces, zgârcenie și lăcomie, dar la capătul deșertului pe care l-a traversat a descoperit simplitatea, sobrietatea și generozitatea.   Un om al lui Dumnezeu este o ființă paradoxală. Este pe de-o …

Omul lui Dumnezeu (I)

Un om al lui Dumnezeu știe că este slab. El nu se preface că este slab, ci știe că este astfel. Iar atunci Îl poate chema în ajutor pe Cel care este Puterea. El nu mai are de unde să cadă pentru că este deja la pământ. Fruntea lui este în țărână și cere îndurare. Dar acest om are o încredere fundamentală în bine. Suferința pe care o cunoaște datorită răului, în final se convertește în bine. De aceea el nădăjduiește statornic în mântuire.   Un om al lui Dumnezeu nu se lasă stăpânit de gânduri. El merge dincolo de …

Mişcarea în spirală şi nevoia universală de susţinere

În procesul nostru de evoluţie personală se întâmplă adesea să ieşim din zona care ne-ar pune pe traiectoria unei spirale ascendente şi să recădem într-o buclă, luând-o de la capăt cu aceleaşi năravuri şi obiceiuri vechi care ne-au intrat în sânge. Oamenii îşi întrerup de multe ori evoluţia şi aleg să se învârtă în cerc, având impresia că înaintează în viaţă, deşi, în realitate, este un mod de a bate pasul pe loc sau chiar de a da înapoi. Dacă am ales să rămânem în aceeaşi condiţie, evident că la o proximă ocazie vechile limite ni se vor aşeza din …

Gânduri pentru înnoirea vieţii (84)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 Lumea este formată din polarităţi iar a nega această realitate ne conduce către o absolutizare a relativului. Dacă nu acceptăm decât lumina, întunericul reprimat riscă să explodeze în moduri incontrolabile şi destructive. De aceea este important să ne acceptăm cu toate ale noastre, cu lumini şi umbre. O abordare corectă este aceea de a face loc în conştiinţă şi de a asuma şi aspectele care la prima vedere par indezirabile. Odată aduse în lumina conştiinţei, ele îşi vor dezvălui un potenţial pe care îl vom putea investi în creşterea noastră. …

Să ne schimbăm convingerile limitative

Dacă acceptabilitatea noastră depinde în mod exclusiv de celălalt, indiferent cine este el, în această situaţie nu ne putem vindeca de frică. Atâta timp cât valoare mea va depinde de părerile altora, frica mea va persista. Suntem la bunul plac al celorlalţi, iar această situaţie nu este firească. La drept vorbind, eventualitatea ca noi să nu fim nişte persoane acceptabile este un fals ontologic. Cu toate astea, rămânem înfometaţi de acceptare. Avem o nevoie profundă în sensul acesta şi trăim într-o condiţie de lipsă pentru că premisa de la care plecăm este una falsă. Pot să fiu iubit? Am eu …

Gânduri pentru înnoirea vieţii (82)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 Să-i facem loc copilului interior să-și exprime nevoile și trăirile, indiferent care ar fi acestea. Când vom afla că ceea ce își doreste în mod profund acest copil este iubirea, stările de conflict cu noi înșine se vor diminua, iar noi ne vom simți întregi și plini de energie. Da, pentru că astfel ne vom elibera de blocaje, iar ființa noastră va începe să curgă în mod liber.   Orice încercare de a-i ierta pe ceilalți, atâta timp cât suntem în conflict cu noi înșine, este sortită eșecului. Procesul iertării …

Să trecem prin frică

Orice proces de dezvoltare este însoțit de anxietate. Dacă ies din perimetrul meu de siguranță de până acum, din universul meu cunoscut, mă voi confrunta cu incertitudinea, cu ambiguitatea și implicit cu anxietatea. În momentul în care fac un pas în afara acestui perimetru va trebui să tolerez un disconfort care în ultimă instanță evocă pericolul morții. Tentația de a face pasul înapoi în teritoriul cunoscut este enormă și vai, de cele mai multe ori chiar asta se întâmplă. În felul acesta blochez accesul în conștiința mea  a acelor conținuturi și resurse care se află în spatele anxietății pe care …

Gânduri pentru înnoirea vieţii (81)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 De cele mai multe ori, atunci când oamenii sunt în conflict, nu fac altceva decât un joc al umbrelor. De fapt, fiecare vorbește despre el în ceea ce-i atribuie celuilalt. Doar întoarcerea la sine și împăcarea cu propriile condiții neasumate ne va permite să comunicăm în mod viabil și constructiv cu celălalt.   Proiecția propriilor condiții neasumate asupra celuilalt poate funcționa ca un bumerang de care putem profita în momentele noastre de sinceritate cu noi înșine. Tot ceea ce trimitem către celălalt, se întoarce spre noi și ne vorbește despre …

Sunt fundamental bun

Cum este cu judecata aproapelui? Poate fi așa: tu ai ridicat fruntea din țărână, nu ești smerit, te dai mare, faci pe importantul. Văd asta la tine și îți fac recomandarea să fii modest, să te smerești și să te pocăiești. Dar eu ca să-l judec pe celălalt trebuie să fiu undeva sus, undeva deasupra, nu mai sunt de mult cu fruntea în țărână. Păi cine sunt eu ca să îmi ridic fruntea din țărână și să îl judec pe altul? Cine mă cred? În celălalt sens și judecata de sine poate să reprezinte o problemă de înțelegere. A cui …

Gânduri pentru înnoirea vieţii (80)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 Orice nouă experienţă de viaţă reclamă o minte şi o inimă deschise, altfel învăţarea nu este posibilă. Se spune despre cei care repetă aceleaşi greşeli că nu sunt dispuşi să înveţe din experienţă. De fapt, nu vor să renunţe la vechile mecanisme de apărare şi astfel, viaţa nu se poate înnoi. O minte deschisă înseamnă disponibilitatea de a privi lucrurile dintr-o perspectivă nouă. Aceasta este şansa noastră de a ne îmbogăţi şi a accede la o viziune mai cuprinzătoare, este şansa unui salt calitativ.   Viaţa înseamnă un schimb permanent …

De la nevrozele cotidiene la măsura omului deplin

De ce nu ne asumăm emoțiile – durerea, mânia, resentimentele? De ce le acoperim? De ce ajungem să le reprimăm până la a nu mai fi conștiente? Evident, pentru că le considerăm indezirabile. Nu ai voie să simți cutare emoție și chiar dacă simți, pentru că este rău să simți, trebuie să reprimi, să refulezi. Și atunci, toate aceste lucruri refulate ajung să fie povară sufletească și o măsură a calității vieții personale. Pentru că dacă este o durere reprimată, dacă sunt multă mânie și ură reprimate, persoana ajunge să fie îmbibată de aceste trăiri; nu mai este loc pentru …

Ce este coaching-ul?

Tot mai multe persoane devin preocupate astăzi de excelență și dezvoltare personală. Coaching-ul este o nouă profesiune care ne oferă instrumentele și cadrul pentru a obține rezultate mai bune în viața și activitățile noastre. Deși există practic dintotdeauna, a devenit acum o necesitate explicită. Vocația coaching-ului este să ghideze persoanele astfel încât acestea să-și depășească problemele lăuntrice, să-și activeze resursele și să-și atingă obiectivele care răspund unor nevoi profunde. Prin coaching acompaniem schimbarea luând în considerare ființa umană în toată complexitatea ei. Cadrul de coaching oferă acceptare și ascultare depline astfel încât să ne putem contura clar problemele și să …

~ Wellness (integral) ~

ABC-ul stării de bine Vă propun astăzi o temă sensibilă, o temă dificilă, greu de captat în cuvinte, greu de definit şi anume starea de bine. Starea de bine şi fericirea, de ce nu, fericirea ca stare plenară de bine. Sunt oameni care renunţă la plăceri, renunţă la putere, renunţă la un statut social şi la averea personală pentru a fi fericiţi şi de asemenea, sunt oameni care caută plăcerea, care caută puterea, statutul social şi resursele materiale tot pentru a fi fericiţi. Fericirea este o temă comună, o temă universală, scopul ultim al vieţii dincolo de care nu mai …

Omul lui Dumnezeu (45)

Omul lui Dumnezeu și-a proiectat umbrele asupra celorlalti, găsind mai tot timpul motive să judece și să dea sentințe. În felul acesta, inima lui era incărcată mai tot timpul de resentimente. Începând o lucrare de tămăduire sufletească, a înțeles că, paradoxal, judecățile lui vorbeau mai mult despre el decât despre cei cărora le atribuia caracteristici dezonorante. Astfel, inima lui a început să se frângă și în ea a pătruns pocăința și smerenia.   Un om al lui Dumnezeu se roagă Maicii Domnului: Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica …

Omul lui Dumnezeu (44)

Omul lui Dumnezeu a crezut mult timp că realizările sale importante sunt meritul său și al calităților sale remarcabile. Această convingere nu i-a adus, însă, pacea, ci mai degrabă o stare de surescitare. Nu era înclinat să mulțumească, ci mai degrabă să se laude. Se credea drept și virtuos, iar asta l-a dus la trufie. După sfâșieri cumplite și nenumărate căderi, a înțeles că faptele sunt nefolositoare pentru suflet, dacă nu există smerenie. „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre.” (Matei 11, 29).   Omul lui Dumnezeu se regăsește în …

Omul lui Dumnezeu (43)

Omul lui Dumnezeu a trecut de multe ori prin suferință și rătăciri, căutări și conflicte, erori și căderi, pentru ca mai apoi, trecând prin pocăință, să ajungă la lumină, libertate și bucurie. Acest om este un înviat din morți.   Omul lui Dumnezeu a fost un căutător sincer al adevărului. A mers pe calea filosofiei antice și moderne, a căutat în teosofiile orientului, în gnoze și în texte apocrife, dar fără să găsească liman pentru sufletul lui tot mai obosit. Acum, după lungi peregrinări, s-a așezat în Biserica cea vie și luptătoare, unde a aflat vestea cea bună, vestea bucuriei! …

Omul lui Dumnezeu (42)

Omul lui Dumnezeu s-a hrănit mult timp cu nostalgii, așteptând ca viața lui să se schimbe de la sine și astfel a rămas în același punct vreme îndelungată, plângându-se că prezentul este nesatisfăcător. Dar când a înțeles că viitorul începe să se construiască astazi printr-o atitudine pozitivă, plină de încredere, viața lui a început să se schimbe in bine trăind un acum plin de rodnicie.   Omul lui Dumnezeu a mințit de multe ori pentru că i-a fost frica de semeni și chiar de el însuși. A crezut că astfel va fi pus la adăpost de pericole, dar pe neobservate, …

Omul lui Dumnezeu (41)

Omul lui Dumnezeu știe că a avea gânduri nu înseamnă neapărat a gândi. A cunoscut stresul și anxietatea făcându-și o mulțime de gânduri despre ce poate și cum va fi. Acum mintea lui s-a înnoit, înțelegând că vocația iubirii este aceea de a fi întotdeauna congruentă cu faptele bune.   Viața i-a arătat că cei care pleacă din pole position nu câștigă întotdeauna și nici cei cu un start inițial mai slab nu sunt condamnați la eșec. A înțeles că reușita depinde foarte mult de cum conduci monopostul pe traseu.   Omul lui Dumnezeu a încercat în majoritatea acțiunilor sale …

Omul lui Dumnezeu (40)

Mult timp a evitat să privească în el acele realități care îi trezeau frica, durerea și rușinea. A acoperit toate acele lucruri și le-a ținut în întuneric. Cu cât le nega mai mult existența, cu atât acestea deveneau mai copleșitoare. Atunci a acceptat să privească întunericul în față și să treacă prin el. La capătul acestui pasaj îl aștepta Lumina. Astfel, viața lui s-a eliberat de separare și a cunoscut Împărăția.   A purtat resentimente o perioadă îndelungată pentru că nu a putut să se elibereze de gândul la cei care i-au făcut rău. Aceștia au devenit pentru el dușmanii …

Omul lui Dumnezeu (39)

Omul lui Dumnezeu a trăit mult timp în neliniște și tulburare. Viața lui a fost o succesiune de suișuri și coborâșuri, făra să știe prea bine încotro merge. A început să capete claritate și sens, abia atunci când a înțeles cuvintele Mântuitorului: Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre. (Matei 11, 29)   Mult timp a crezut că realizările sale importante, sunt expresia calitaților remaracabile pe care le are și care in ultimă instanță, îi exprimă meritele. Acestă convingere nu i-a adus, însă, pace, ci mai degrabă surescitare. Nu era …

Ajuta-mă, Doamne, să Te cunosc!

Psihologii spun ca majoritatea problemelor noastre relationale pleaca de acasa, de la relatia cu parintii si se proiecteaza mai tarziu in viata noastra de persoane adulte. In experianta mea am constatat ca in foarte mare masura, lucrul acesta este adevarat. Mai mult decat atat, fenomenele proiective merg pana la relatia cu Dumnezeu. In loc sa-L lasam pe El sa vina in inima noastra – pe Dumnezeul cel adevarat – ne cream o reprezentare a Lui pe masura micilor noastre experiente de viata, mai ales cele legate de relatia cu parintii. In cazul acesta vorbim despre o proiectie a lui Dumnezeu, …

Omul lui Dumnezeu (38)

Omul lui Dumnezeu a cunoscut defăimarea și a trăit cu greu durerea pe care i-a produs-o aceasta. De aceea a căuta consolări în îndreptățirea de sine, dar cu fiecare defăimare durerea devenea cu și mai multă putere. Într-un moment de inspirație a ales el însuși osândirea de sine și ca prin minune s-a lecuit de durere. Acum este tămăduit, iar în sufletul lui a pătruns lumina.   Omul lui Dumnezeu a mers pe nenumărate căi pentru a afla adevarul și sensul vieții. Astfel, in multe locuri și întâmplări, a descoperit sisteme de înțelepciune omenească și forme uimitoare de organizare a …

Omul lui Dumnezeu (37)

Omul lui Dumnezeu a înțeles că cea mai importantă măiestrie pe care și-o poate însuși este umilința. Tot ce poate să spună cu certitudine după ani de exercițiu este că va rămâne toată viața un ucenic.   Durerile, pierderile și nedreptățile pe care le-a trăit acest om l-au făcut să creadă pentru o clipă că poate este o victimă a sorții. Totuși credința i-a reamintit că Dumnezeu nu poate să-i vrea decât binele. A învățat astfel să accepte că toate întâmplările vieții au darul să-l aducă mai aproape de o fericire durabilă.   Omul lui Dumnezeu a înțeles că cel …