Gânduri de vară… (5)

Selecțiuni din Tabăra MĂIASTRA 2019 Putem să primim şi luna de pe cer, dacă în inima noastră lipsește sentimentul recunoştinţei, degeaba.   Cum este omul în sufletul lui, tot aşa vede şi lumea.   Să le cerem iertare celor cărora le-am greşit, dar să ne cerem iertare şi nouă pentru nenumăratele acte de autosabotare.   Starea noastră de bine depinde în mare măsură de calitatea constantelor perceptive pe care ni le-am creat.   Egoul este un mare viclean şi manipulator. În fața lui putem să cădem foarte uşor.   Când nu ştii ce să faci cel mai bine este să …

Aproapele nostru, vindecătorul

Vindecarea înseamnă relaţie, singuri nu o să ne tratăm niciodată. Avem nevoie de o dinamică eu-tu care generează deschidere. Vindecarea înseamnă deschidere în faţa altui om. Spre exemplu, miza pe care o avem atunci când ne spovedim este dobândirea iertării de la Dumnezeu, dar această taină se petrece în faţa unui om, duhovnicul, a cărui prezenţă este esenţiala. Duhovnicul este un mijlocitor al iertării, care ne va însoţi pe parcursul procesului de curăţire şi vindecare sufletească. Dacă vorbim despre probleme care ţin de stima de sine şi de abilităţi de afirmare, atunci mijlocitorul va fi grupul. Vom avea nevoie de …

Gânduri pentru înnoirea vieţii (81)

…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii. Romani 6:4 De cele mai multe ori, atunci când oamenii sunt în conflict, nu fac altceva decât un joc al umbrelor. De fapt, fiecare vorbește despre el în ceea ce-i atribuie celuilalt. Doar întoarcerea la sine și împăcarea cu propriile condiții neasumate ne va permite să comunicăm în mod viabil și constructiv cu celălalt.   Proiecția propriilor condiții neasumate asupra celuilalt poate funcționa ca un bumerang de care putem profita în momentele noastre de sinceritate cu noi înșine. Tot ceea ce trimitem către celălalt, se întoarce spre noi și ne vorbește despre …

Sunt fundamental bun

Cum este cu judecata aproapelui? Poate fi așa: tu ai ridicat fruntea din țărână, nu ești smerit, te dai mare, faci pe importantul. Văd asta la tine și îți fac recomandarea să fii modest, să te smerești și să te pocăiești. Dar eu ca să-l judec pe celălalt trebuie să fiu undeva sus, undeva deasupra, nu mai sunt de mult cu fruntea în țărână. Păi cine sunt eu ca să îmi ridic fruntea din țărână și să îl judec pe altul? Cine mă cred? În celălalt sens și judecata de sine poate să reprezinte o problemă de înțelegere. A cui …

Fă şi tu ce poţi

Cred că marile sentimente de vinovăţie au uneori în spate mari orgolii. Sunt pretenţii imense faţă de propria persoană ca şi cum ai fi un fel de zeu. Nu neapărat mari pacate – deşi sunt şi ele – cât mai ales mari orgolii. În felul acesta orgoliul devine cel mai mare păcat. Dumnezeu m-a iertat, iar eu încă mă muncesc şi mă frământ cu gânduri de vinovăţie. Dacă eu încă mă mai condamn, de pe ce poziţie fac asta? Nu poate fi decât poziţia unui mare orgoliu. Ori sfinţii ne învaţă să ne smerim, nu să devenim din ce în …

Omul lui Dumnezeu (26)

Un om al lui Dumenzeu a descoperit că a fi întreg implică de cele mai multe ori să treacă prin frică și durere, să experieze rușinea și umilința. Cu inima frântă și smerită, pocăindu-se sincer, a iertat tot ce a fost de iertat și astfel a putut să-i primească pe ceilalți în inima lui. „Inima frântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi”.   Un om al lui Dumenzeu a renunțat la gândul că ar avea merite personale. A înțeles că viața este în mod fundamental un dar, iar demnitatea umană este expresia iubirii lui Dumnezeu și nu un rezultat …

Omul lui Dumnezeu (17)

Omul lui Dumnezeu a înțeles să își umple viața de fapte bune în pofida tentației răului. El știe că astfel se eliberează de tulburări, de conflicte interioare și de nevroză. În acest fel viața lui va fi pătrunsă de Lumină.   Un om al lui Dumnezeu a văzut că atunci când se conectează la Izvorul Vieții nevoile lui se împlinesc minunat „căci nu doar cu pâine se hrănește omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu.”   Omul lui Dumnezeu a descoperit că stresul, nevroza, conflictele interioare, mânia nesocotită nu sunt compatibile cu smerenia, ele nu pot coexista în același spațiu. …

Omul lui Dumnezeu (6)

Omul lui Dumnezeu știe că viclenia este arma dușmanilor săi, dar el rămâne statornic în adevăr. Pentru Adevăr este dispus chiar să moară.   Un om al lui Dumnezeu se bucură de noi descoperiri. El își păstrează entuziasmul și trăiește o bucurie vibrantă în fața creativității nesfârșite a lui Dumnezeu. Știe de asemeni că unele lucruri nu se pot schimba și atunci rămâne statornic în ele.   Omul lui Dumnezeu a înțeles că o inimă deschisă este soluția pentru multe conflicte, aparent fără ieșire. Este conștient de faptul că cei mai mulți oameni sunt niște copii care așteaptă iubire. Da, …

Omul lui Dumnezeu (2)

Un om al lui Dumnezeu știe că vorbele pe care le rostește sau cuvintele pe care le scrie trebuie să fie hrană pentru aproapele. Astfel, de multe ori preferă să tacă. Se retrage uneori dintre oameni pentru a se putea ruga mai mult pentru ei.   Omul  lui Dumnezeu știe că nu are merite, dar că are un drept fundamental la viață și că este chemat la împlinirea acestei vieți. Înțelege că nu are motive să se laude, dar are motive să se bucure.   Omul lui Dumnezeu a cunoscut uneori înfrângerea și a înțeles că fără acea înfrângere ar fi fost …

Cum să iubesc cu o inimă plină de ură?

Este important să ne rezolvăm problemele trecutului, în esenţă să ne curăţim inima. Cum să iubesc cu o inimă plină de ură? Nu pot să mă iubesc nici pe mine şi nici pe altcineva pentru că organul iubirii pur şi simplu nu este disponibil. Iubirea vine de la Izvorul Iubirii şi se revarsă în inima noastră. Dacă inima este plină de ură acest Izvor  nu are cum să umple inima pentru că ea este plină cu altceva. Omul nu este Sursa iubirii, nu generează iubire, este un canal al iubiri, dar are şi el libertatea lui să primească sau să …

Smerenia, pârghia fundamentală în procesul integrării umbrei

Transcrieri din conferinţa ‘Personalitatea – lumini și umbre’ Acesta este lucrul pe care noi ni-l interzicem de cele mai multe ori, acela de a fi noi înşine, în favoarea lui „trebuie să fii într-un anumit fel”. Aceasta-i drama fundamentală, sigur că ea îmbracă diverse forme particulare, dar la nivel fundamental aceasta este drama. Dincolo de experienţa umilitoare a înfrângerii putem descoperi o trăire nouă, o trăire profund consolatoare, o trăire care ne luminează şi care ne pacifică cu noi înşine şi cu lumea, iar această experienţă, această trăire se numeşte pur şi simplu smerenie. Smerenia este pârghia fundamentală sau una dintre …

Despre dificultatea de a ierta

Oferim iubire din prea plinul inimii noastre, de aceea pot să iert cu adevărat doar în momentul în care sufletul meu a ajuns la pace și iubire. Altfel ne pierdem în teorii despre etapele iertării sau nu știu ce programe despre iertare, generoase în felul lor, și cu siguranță bine intenționate, dar sterile în fond sau chiar amăgitoare. Realitatea este că ne putem păcăli singuri. De fapt, marele nostru conflict este cu noi înșine. Urând pe cineva, în realitate te urăști pe tine însuți. Nu ne asumăm cu adevărat propriile umbre și astfel, ajungem să ne torturăm nu doar propria …

Principii universale ale schimbării. Umbra şi credinţele iraţionale (4)

Transcrieri din seria Seminariilor “Măiastra” Fără o minte smerită, cât de cât, aceste poziţii vechi se menţin. Pentru că noi ne-am construit un mod de a supravieţui, noi suntem nişte supravieţuitori până la urmă. Ce-i în mână nu-i minciună,da? Cum ar zice unul sau altul…. Cum să dai tu drumul la credinţa ta iraţională, că este ceea ce ai. ”Eu nu dau drumu la pasărea din mână pentru cioara de pe gard”. Da asta e în interiorul viziunii. E în paradigma care te-a adus aici, nu într-o paradigmă care să-ţi permită o reînnoire. Şi eşti în vechea paradigmă,nu? De aceea …