Să oferim cu adevărat și vom avea un răspuns pe măsură. Când oamenii se simt bine, devin generoși, înțelegători, cooperanți. Cum să oferim? Pe măsura nevoilor profunde ale semenilor noștri. Care sunt aceste nevoi? Prețuirea, dragostea.
***
Nu mă pot simți în siguranță în izolare. Mă simt în siguranță în propria viață pentru că sunt în conexiune cu cineva. A fi (a mă simți) singur înseamnă a nu fi în siguranță. A fi (a mă simți) în siguranță înseamnă a experia o stare continuă de conexiune.
***
Acceptarea și susținerea din partea celorlalți capătă valoare și sens doar atunci când eu însumi am luat inițiativa de a-mi schimba viața. Altfel, cu tot ajutorul primit, rămânem în condiția de victime neputincioase, niște simpli asistați căutând permanent salvatori.
***
Ce aleg, partea luminoasă a vieții sau partea întunecată? Este important ce anume caut, pentru că foarte probabil voi avea parte de acel lucru. Atâta timp cât avem libertate suntem responsabili pentru viața noastră. Cum ar trebui să fie și ce ar trebui să facă această lume pentru ca noi să ne simțim liberi și să ne împlinim viața? Ce ar trebui să faci tu pentru ca eu să fiu liber?
***
O adevărată artă a conversației se întemeiază pe capacitatea și disponibilitatea mea de a fi garantul unei bune comunicări și anume de a merge în mod constant în întâmpinarea nevoilor interlocutorului fără ca acest lucru să mă frustreze în raport cu propriile mele nevoi. Această atitudine implică în mod evident parcurgerea unui proces de vindecare și dezvoltare care să mă conducă la o condiție de congruență și armonie cu sine.
***
Viața nu este doar o succesiune de evenimente, ci mai ales o succesiune de semnificații. Nu atât evenimentele vieții ne fac fericiți sau nefericiți, cât mai ales semnificația vieții, sensul acesteia.
***
Noi așteptăm mai întâi să înțelegem, eventual să fim confirmați în condiția Eului nostru ideal și după aceea să ne smerim. De aceea cerem explicații și ne îndreptățim. De cele mai multe ori ele însă nu ne mulțumesc, par a nu fi suficiente. În felul acesta egoul luptă să-și păstreze autoritatea.
***
Dacă adevărul atrage după sine acuzarea, judecata și condamnarea, atunci începe să ne fie frică de adevăr și evităm să îl mai căutăm. El devine într-un asemenea context, pur și simplu copleșitor. De aceea, acceptarea, susținerea și un sens bun al devenirii lucrurilor sunt absolut necesare pentru a accede la adevărul care eliberează și vindecă.
***
Acolo unde se trezește teama mea, acolo este și oportunitatea mea de creștere.
Acolo unde este durerea mea, acolo este și locul unde voi cunoaște seninătatea.
Acolo unde este mânia mea, acolo voi învăța și acceptarea.
Acolo unde este vinovăția mea, acolo voi descoperi iertarea.
Acolo unde este rușinea mea, acolo voi cunoaște și binecuvântata smerenie.
Acolo unde voi avea dificultăți, acolo voi trăi și lecțiile de care am nevoie, iar lecțiile învățate mă vor face mai liber.
***
Să învățăm să facem din lucrurile de care ne este frică ceva atractiv și procesul dezvoltării noastre personale se va pune în mișcare.
Știu, înțeleg, dar îmi este frică și asta mă împiedică să acționez și să realizez lucrurile pe care mi le doresc și care simt că m-ar împlini, iată o frază pe care, într-o variantă sau alta, am auzit-o de mii de ori, inclusiv la noi înșine.