PIM (4): Procesul Înnoirii Minții propune un model simplu de înțelegere a umanului

Procesul înnoirii minții propune un model simplu de înțelegere a umanului privind problemele care apar în viața noastră datorită convingerilor iraționale pe care ni le-am format. Aceste convingeri au implicații majore asupra deciziilor și comportamentelor noastre și implicit asupra felului în care înțelegem să ne satisfacem nevoile. De asemenea, emoțiile noastre sunt influențate direct de aceste convingeri.

Noi putem exercita un control ridicat asupra gândurilor și sistemului nostru de convingeri și, prin urmare, și asupra celorlalte condiții semnificative menționate mai sus: nevoi, comportamente, emoții. Modelul are în vedere raporturile care se stabilesc între aceste dimensiuni esențiale ale umanului și implicațiile care apar în ceea ce privește funcționarea persoanei.

Calitatea vieții se reflectă în mod fundamental în calitatea trăirii care implică relațiile dintre convingeri, nevoi și comportamente și felul în care sunt acestea reflectate la nivel emoțional. Aceste elemente formează practic un sistem, fiecare componentă fiind în raporturi de influență cu toate celelalte. Înțelegerea modului în care acestea interacționează unele cu altele ne va ajuta să punem bazele unei schimbări benefice în viața noastră.

Diagrama CNCE (convingeri, nevoi, comportamente, emotii)

Tot acest sistem de relații îl putem reprezenta cu ajutorul unei diagrame – diagrama CNCE. Această diagramă ne permite să ne reprezentăm raporturile care se stabilesc între:

• convingeri și comportamente/acțiuni
• convingeri și nevoi
• nevoi și comportamente/acțiuni

De asemenea, luăm în considerare raporturile care se stabilesc între emoții, pe de-o parte și convingeri, comportamente/ acțiuni și nevoi, pe de altă parte.
Procesul central pe care îl avem în vedere în gestionarea acestui adevărat sistem, priveşte gândirea, convingerile noastre, iar calitatea trăirii, emoţiile, afectivitatea în general, reprezintă un răspuns care indică în mare măsură calitatea acestei gestiuni, calitatea adaptării personale la evenimente, la realitatea înconjurătoare şi la cerinţele lăuntrice.

Emoţia, trăirea afectivă, este conectată cu gândurile, imaginaţia, nevoile şi comportamentele noastre, creând un adevărat sistem. Toate aceste elemente se află într-o influenţă reciprocă permanentă.

Putem spune că emoţiile, stările noatre afective, se află undeva la intersecţia nevoilor cu interacţiunile sociale/mediul şi de asemenea cu atitudinile şi convingerile pe care le avem despre propria persoană, ceilalţi, lume şi viaţă în general.

Gândirea, convingerile, la rândul lor, ne influenţează deciziile, emoţiile, acţiunile şi modul în care ne raportăm la nevoi.
Comportamentele, activitatea reprezintă un punct de întâlnire între convingerile şi motivaţia care impulsionează acţiunea. Ele sunt un răspuns pe care îl dăm cerinţelor vieţii, nevoilor noastre. De asemenea, regăsim aici diverse stări emoţionale.

Putem vorbi de acţiuni adaptative în măsura în care între gândire, convingeri, nevoi şi emoţii există congruență prin raportarea la exigenţele mediului şi la specificul situaţiilor în care ne aflăm. Miza cea mai importantă a acestei gestiuni este legată de satisfacerea trebuinţelor noastre, de împlinirea aspiraţiilor şi potenţialului pe care îl avem.
Va urma…