Despre utilitatea ambivalenţelor

Transcrieri din seria Seminariilor “Măiastra”

Viața are aspecte tragice, viața sfârșește întotdeauna prost, adică la cimitir. Dar este loc și de bucurie, de bine, de stare de bine, este loc și de spirit, și locul ăsta depinde și de noi. Cât înțelegem noi să-i facem binelui loc în viața noastră, pentru că până la urmă nu este doar o chestie de conjunctură, ci este și o chestie de alegere.

Contează foarte mult și în ce direcție privim. Eu fac eforturi în sensul acesta. Mă căznesc să privesc în direcția binelui cât mai mult timp cu putință. Nu-mi iese întotdeauna, mărturisesc…

Se zice că uneori este chiar bine să mai ai și o experiență negativă, cercetările și oamenii de știință au demonstrat asta. Când se duce totul la pozitiv viața devine irelevantă. Deci este de dorit să mai avem și experiențe negative, sau cel puțin să ne asumăm acele condiții, experiențe negative pe care le purtăm în noi și cărora nu le-am găsit o rezolvare deplină.

O punere în situație, înseamnă să-ți asumi trăiri negative în relația cu o persoană semnificativă din viața ta, lucruri pe care ți-ai fi dorit să le spui, dar nu ai avut curajul să o faci… Şi ai ales să porți în tine, să porți în suflet, în sinea ta, în gât niște trăiri dureroase, niște trăiri negative, o furie mută, o furie surdă. Uneori visezi că urli, dar în realitate ți-e teamă să o faci și bine este să învățăm să facem asta, să eliberăm lucrurile care dor.

E loc și de bine, e loc și pentru durere, în sensul de a o asuma. Aici, la Centrul Măiastra, este foarte mult loc pentru sinceritate, pentru autenticitate, este mult loc pentru a fi voi înşivă. E loc. Eu vă invit să-l ocupați. Depinde de voi să o faceți.