Transcrieri din seria Seminariilor ‘Măiastra’
Un alt nivel de raportare la corp este prin prisma necesităților lui senzoriale. Putem apela la bonding, spre exemplu, care vine și satisface niște necesități psihosenzoriale ale corpului și care au reverberații și în plan psihic, în starea de bine psihică a persoanei. E un context în care eul persoanei se simte recunoscut, dincolo de experiența senzorială gratificantă. Și, bineînțeles, că luăm corpul în considerare și într-un context legat de buna lui funcționare fiziologică în sine, raportându-ne la nutriție, raportându-ne la odihnă, raportându-ne la mișcare și tot ceea ce ar putea să însemne un stil de viață care consideră corpul. Şi pe care îl considerăm într-un context duhovnicesc, la nivelul a ceea ce spune antropologia creștină despre om, și anume faptul că este trup și suflet, și că înțelegem acest trup și dintr-o perspectivă duhovnicească, ca fiind suport al duhului. Și pentru a fi locaș al Duhului Sfânt, trebuie să întrunească niște calități, niște condiții de curățenie, de puritate. (…)
Bineînțeles că așa cum vorbim de un trup în sensul fizic și de un trup în sensul calitativ, duhovnicesc, spiritual, vorbim și despre un trup relațional. Cum proiectăm acest corp, acest mediator al psihicului și, într-un sens duhovnicesc, al duhului, în dinamica fundamentală eu-tu: ce ofer eu celuilalt prin trupul meu, cum mă raportez eu la celălalt prin trupul meu. Că atingerea, mângâierea, pe de o parte, sau agresivitatea, pe de altă parte, sunt manifestări ale trupului.
Acest trup se exprimă într-un mod particular la nivel fizic, la nivel spiritual, la nivel relațional și chiar la nivelul funcțiilor personalității. Adică într-un anumit sens se manifestă, să zicem, trupul acțiunii, implicarea trupului într-o atenție concentrată, altfel se exprimă trupul, să zicem, într-o atenție flotantă de tip intuitiv.
De exemplu, Freud își invita pacienții să se întindă pe o canapea. Acesta nu era un gest arbitrar al lui Freud sau nu se gândea că acei burghezi vienezi vin obosiți de la job și să stea și ei întinși un pic, să se mai odihnească, măcar la el în cabinet. Nu, miza era legată de slăbirea tensiunilor, de slăbirea controlului, care e mai puternic în postură decât atunci când te întinzi. Deci persoana, în momentul în care se întinde, intră într-un spațiu al sensibilității și într-un spațiu al intuitivului, deci poate, în mod lejer să vorbească despre el fără cenzură, să spună tot ce-i trece prin cap. Persoana nu mai are cenzura reflexivului și nu mai are cenzura tensională a corpului, se relaxează. Asta era miza lui Freud când le spunea să se întindă pe canapea.
Deci avem un corp cu multiple funcții. Este important să înțelegem această geografie a corpului, această teritorialitate și această specificitate a corpului, pentru ca eul să-l poată cu adevărat gestiona, într-un mod folositor. Adică corpul să nu escaladeze eul, să nu scoată din joc eul și să preia el controlul, ci, dimpotrivă, eul să poată să stăpânească acest corp și să-l poată gestiona într-un mod constructiv, într-un mod viabil, într-un mod adaptativ. Cum spun părinții, ”corpul este o bună slugă, dar un rău stăpân”.
Participă la Seminarul “Procesul Înnoirii Minții”, București, 19 și 26 ianuarie 2019!