„Iertați-mă, viața îmi este insuportabilă”. Inima noastră – Eseu (3)

Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi.
Matei 11, 28

Iertați-mă, viața îmi este insuportabilă. Acestea au fost ultimele cuvinte ale artistei franceze Dalida, scrise pe o bucată de hârtie înainte de tragicul său sfârșit. Cuvinte de o nemărginită tristețe ale unei femei care aparent a avut totul pentru a fi fericită: glorie, bani, frumusețe, admirație…

Le mal de vivre

Dalida, această mare doamnă a ascuns întreaga viață o fetiță rănită. Personalitate complexă, puternică, temerară și pasională, dar în același timp sensibilă și fragilă, a trăit permanent un clivaj între viața ei publică și profesională plină de strălucire, succese și realizări artistice și viața ei personală marcată de drame și tragedii care i-au frânt inima.

A căutat salvarea în filozofie, budism, psihanaliză, a mers în Orient pentru a afla înțelepciunea, dar rănile ei profunde nu au fost niciodată vindecate. Nevoia profundă de dragoste nu a putut fi împlinită, iar dispariția tragică a unor persoane apropiate au afectat-o iremediabil. De asemenea a trăit regretul de a nu fi avut copii, deși ar fi putut. A câștigat întotdeauna fiind pe scenă, dar a pierdut lupta cu umbrele proprii care în final i-au luat și ultimul strop de speranță și au ucis-o. Și cât de aproape ar fi putut fi, totuși, salvarea.

Fiecare dintre noi ajunge într-un moment în care viața pare să fie insuportabilă, într-un moment în care durerea este copleșitoare, în care experiența singurătății este atât de profundă, încât nu mai rămâne nicio urmă de speranță. Oare nu ne-am regăsit măcar o dată în viață în acele foarte triste cuvinte ale artistei franceze? Gestul logic, consecința logică a unei asemenea situații nu poate să fie decât suicidul. Pentru un suicidar experiența umană este o experiență ratată, o experiență care își pierde și ultima fărâmă de sens. În felul acesta, persoana are o justificare rezonabilă pentru gestul său. Suicidul este un gest logic, dar are o premisă falsă.

Din fericire cei mai mulți dintre noi putem vedea dincolo de acest moment în care viața pare să își piardă sensul, cei mai mulți dintre noi putem avea speranță și atunci eliminăm soluția suicidului. Dar disperarea rămâne totuși o experiență necesară pentru noi toți, un moment capital al vieții, pentru că soluțiile de până atunci nu au funcționat cu adevărat, toate compensările pe care le-am exersat nu ne-au dus la împlinire și nu am putut depăși complet sentimentul singurătății și al izolării.

La un moment dat niciuna dintre soluții, nici succesul social, nici poziția noastră profesională, nici gloria, nici măcar iubirea celorlalți, nimic din toate astea nu mai funcționează și da, ajungem undeva la marginea disperării și, după ce am construit atât, se produce un colaps, se produce o cădere. O cădere în abis care se asociază cu durerea și cu o angoasă teribilă.

Dalida, această minunată artistă, iubită de milioane de oameni, nu a știut, din păcate, să iasă din hățișurile cumplite ale singurătății și ale disperării.

Inima noastră

Există ceva dincolo de această experiență a disperării și a durerii. Dincolo de acest pasaj este inima noastră. Orice proces de vindecare este de fapt un proces care implică inima. Inima noastră trece printr-un travaliu, trece printr-o sfâșiere, se deschide și eliberează suferința, angoasa, resentimentele și, vai, poate chiar ura.

Momentul acesta al curățirii este un moment limită, este un moment fondator. Povestea înnoirii vieții implică în mod fundamental inima noastră. Dar ca să intrăm într-un proces de vindecare este nevoie de speranță și este nevoie de încredere care se împlinesc în această regăsire a inimii capabilă să experieze iubirea primind-o și dăruind-o.

Însă drumul până aici este lung, întortocheat, cu suișuri și coborâșuri, cu ispite și căderi și uneori cu multă iluzie. Ajungem să găsim soluții de supraviețuire în narcisism, în egocentrism, în tot felul de condiționări și ne încurcăm atât de amarnic în ele, încât uneori nu mai ieșim de aici până la sfârșitul vieții și chiar dacă supraviețuim, nu se poate numi că am trăit.

Va urma…

Ateliere de dezvoltare personală
Coaching individual
Seminarul “Procesul Înnoirii Vieţii” – un program de coaching şi dezvoltare personală
Cărţile pot fi comandate la tel. 0722.716.075 (apel sau mesaj)

Ganduri pentru innoirea vietii - poza

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *