…aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii.
Romani 6:4
- Când mi-am exprimat sentimentele m-am simţit slab, dar mi-am asumat să fiu slab, că altfel nu le-aş fi exprimat. Numai că în momentul 2 m-am simţit puternic. Ăsta a fost paradoxul. Că riscul acesta de a-mi exprima sentimentele şi de a părea slab celorlalţi şi de a fi realmente slab înlăuntrul meu, de a mă simti slab, mi-a dat apoi un sentiment de putere. De ce ar mai putea să-mi fie frică după aceea? De nimic, mi-am arătat că sunt slab. Asta este cu integrarea umbrei, e mai greu să fii surprins. Eşti ceva mai greu de rănit. Şi nu am nevoie să mă apăr atăt de mult, prin urmare, pot să fiu eu însumi. Iar asta îmi dă un sentiment de coerenţă interioară.
- În ce priveşte experienţa intimităţii ca şi disponibilitate de a conţine în acelaşi timp şi propria ta realitate şi realitatea celuilalt, această disponibilitate este în primul rând a mea. Dacă celălalt nu este dispus să experieze intimitatea, adică nu are disponibilitatea de a se conţine pe sine şi pe mine, e treaba lui.
- Eu pot să constat că pot avea o experienţă de intimitate cu un om, sau pot să constat că nu pot avea o experienţă de intimitate cu acest om, şi la nivelul acesta mai profund, lucrurile sunt simple: este sau nu este.
Seminarul “Procesul Înnoirii Vieţii”, un program original de coaching şi dezvoltare personală, București, din 16 septembrie
Seminarul “Procesul Înnoirii Minții”
Ateliere de dezvoltare personală