Stare de flux (17)

• Adevărata comunicare se transformă în comuniune. O putem exprima prin cuvinte, artă sau simple gesturi.

• Comunicarea autentică înseamnă deschiderea inimii şi exprimarea celor mai bune intenții ale noastre.

• De multe ori oamenii sunt la un cuvânt distanță de comuniune, dar din păcate aleg să nu-l rostească.

• Adevarata competență relațională se exprima într-o raportare bine intenționată faţă de nevoile şi drepturile interlocutorului.

• O comunicare sinceră este pârghie esențială a vindecării sufletești.

• O comunicare neadaptată la particularitățile psihologice ale interlocutorului este sursa celor mai multe probleme relaționale.

• Atunci când sunt pe punctul de a investi într-o afirmație este important să mă întreb: susține această afirmație binele şi viaţa, este congruentă cu nevoile mele profunde sau ale interlocutorului meu? Dacă nu, este preferabil să tac.

• Mângâierea, sărutul, îmbrățișarea sau mâna întinsă pentru a ridica pot fi în multe situații forme de comunicare mai puternice decât cele mai alese cuvinte.

• Faptele bune sunt forme de comunicare puternice care îl modelează pe interlocutor şi fac din el un potențial făptuitor al binelui.

• Calitatea comunicării noastre este o expresie a calității gândirii noastre. O comunicare înnoită şi funcțională este determinată de o minte înnoită.

• Cartea a rămas cel mai puternic instrument de comunicare între oameni care au aparținut unor epoci diferite.
• O comunicare de calitate se va reflecta, în timp, în caracterul persoanei.

• Sentimentul valorii personale stă în capacitatea omului de a se aprecia pe sine în mod just, o apreciere la măsura vocației la care a fost chemat.

• O comunicare autentică scoate la lumină lucrurile care ne apasă conştiinţa şi ne eliberează de ele. Putem exersa această atitudine într-un proces de psihoterapie personală dar şi în spovedanie.

• Trăim într-un timp în care tehnologia comunicării începe să elimine încet dar sigur comunicarea dintre oameni.

• Modul cel mai sigur pentru o comunicare vie şi funcțională este atitudinea Ok-Ok.

• În fiecare separare putem găsi un mod semnificativ de a comunica.

• O comunicare de calitate înseamnă mai mult decât “ce spui”; este vorba în mare măsură despre “cum spui”.

• Sinceritatea şi autenticitatea în comunicare ne eliberează sufletul de frică şi neputinţă. În felul acesta începem un proces profund de restaurare sufletească.

• Gentileţea este un mod simplu de a ne apropia unii de alții și de a pune bazele unei încrederi reciproce.

• A scrie fără a considera dimensiunea terapeutică a cuvântului este mai degrabă un exercițiu inutil.

• În afara comunicării, care este relație, viaţa nu poate exista. De aceea “nu poţi să nu comunici”.

• Orice comunicare viabilă se întemeiază pe apreciere şi iertare. În judecată şi resentiment relaţiile umane nu pot evolua.
•Știința întrebuinţării timpului este una dintre expresiile înțelepciunii.

•Atingerea obiectivelor implică de foarte multe ori să ai o relaţie bună cu frica.

•O viaţă împlinită este o viaţă vindecată.

•Viaţa are în mod inevitabil înălţimi şi abisuri, perioade de avânt şi perioade de inerție. Prudenţa şi curajul sunt uneltele necesare în funcţie de momentul pe care îl traversăm.

•Vindecarea ne conduce la experienţa păcii și a bucuriei, dar mai întâi trebuie să plătim prețul suferinței şi chiar al disperării.

•În fața marilor adevăruri nu sunt decât două posibilităţi: îngenunchzi sau te înalți. De fapt şi una şi alta.

•Faptele bune sunt singura noastră şansă de a cunoaște fericirea.

•Modul în care putem dobândi o bună sănătate sufletească este împăcarea cu sine sau altfel spus starea de congruenţă interioară.

•Când fericirea noastră stă în mâinile altora este clar că am pornit pe un drum greşit.

•Să ne organizăm activitatea de zi cu zi la măsura vieţii pe care dorim să o trăim poate fi garanția împlinirii la care toți aspirăm.

•Când ne ocupăm timpul cu lucruri bune lamentațiile şi nemulțumirile nu mai au loc în mintea noastră.

•Când neglijăm lucrarea faptelor bune şi starea de bine se îndepărtează de noi.
•Fericirea nu poate fi decât aici şi acum. Altfel nu este decât o simplă aspirație.

• Fericirea nu rezidă în condiția noastră externă ci în congruenţa noastră lăuntrică.

• Cultura este lucru mare, dar nu oferă garanția unui caracter bun. Mulți corifei ai culturii au fost personaje lamentabile.

• De la un om fără caracter nu te poți aștepta la nimic bun, indiferent de darurile cu care este înzestrat.

• Nu este ușor să crezi în iubire când lumea în care trăim ne oferă un șir nesfârșit de absurdități. Și totuși… este singura noastră șansă.

• Să aduci speranță în viața oamenilor este expresia unei personalități ajunse la măsura darului.

• Când suntem atenți la starea de bine a celorlalți viața devine generoasă, iar noi începem să gustăm fericirea.

• Atâta timp cât ai ceva folositor de făcut bătrânețea te deranjează mai puțin cu prezența ei sâcâitoare.

• Adevărata noblețe o putem dobândi atunci când aducem alinare semenilor fără să așteptăm nimic în schimb.

• Slăbiciunile și neputințele sunt semne că avem nevoie de ajutor. Toate acestea sunt bine venite pentru că ne protejează de posibilele excese ale unui eu grandios.

• Una dintre cele mai mari drame ale omului actual este discrepanța pe care o trăiește acesta între evoluția sa tehnologică și scăderile sale valorice.

• Opoziția dintre nevoia de intimitate și dificultatea de a ierta și tolera imperfecțiunile celuilalt face din prietenie un teren al ambivalențelor. Doar o profundă împăcare cu sine poate să facă din prietenie un loc al comuniunii sufletești.